Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   hi कुछ अच्छा लगना

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

७० [सत्तर]

70 [sattar]

कुछ अच्छा लगना

[kuchh achchha lagana]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Hindi Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? क्य- आ-को-ध-म्-प-न-क--ा --? क--- आ--- ध------- क--- ह-- क-य- आ-क- ध-म-र-ा- क-न- ह-? --------------------------- क्या आपको धूम्रपान करना है? 0
k-- aapak- --oomrap-an -arana ha-? k-- a----- d---------- k----- h--- k-a a-p-k- d-o-m-a-a-n k-r-n- h-i- ---------------------------------- kya aapako dhoomrapaan karana hai?
Doriţi să dansaţi? क्य- -प---नाच---ह-? क--- आ--- न---- ह-- क-य- आ-क- न-च-ा ह-? ------------------- क्या आपको नाचना है? 0
k-a---pa-o--a------ -a-? k-- a----- n------- h--- k-a a-p-k- n-a-h-n- h-i- ------------------------ kya aapako naachana hai?
Doriţi să mergeţi la plimbare? क-या-आप --लना---हते - ---त--है-? क--- आ- ट---- च---- / च---- ह--- क-य- आ- ट-ल-ा च-ह-े / च-ह-ी ह-ं- -------------------------------- क्या आप टहलना चाहते / चाहती हैं? 0
k-a--a---a--la---ch-ahate - -h--h--ee h-i-? k-- a-- t------- c------- / c-------- h---- k-a a-p t-h-l-n- c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-i-? ------------------------------------------- kya aap tahalana chaahate / chaahatee hain?
Vreau să fumez. म-----ूम--------न- -ै म--- ध------- क--- ह- म-झ- ध-म-र-ा- क-न- ह- --------------------- मुझे धूम्रपान करना है 0
muj-e-d--o-r--aa--k-ran- hai m---- d---------- k----- h-- m-j-e d-o-m-a-a-n k-r-n- h-i ---------------------------- mujhe dhoomrapaan karana hai
Vrei o ţigară? क--- तुम-हे- सिग-ेट -ाह--? क--- त------ स----- च----- क-य- त-म-ह-ं स-ग-े- च-ह-ए- -------------------------- क्या तुम्हें सिगरेट चाहिए? 0
k-- t--h-n--iga-et -ha-h-e? k-- t----- s------ c------- k-a t-m-e- s-g-r-t c-a-h-e- --------------------------- kya tumhen sigaret chaahie?
El vrea un foc. उ--ो-सुल-ाने-के --ए कु--च--िए उ--- स------ क- ल-- क-- च---- उ-क- स-ल-ा-े क- ल-ए क-छ च-ह-ए ----------------------------- उसको सुलगाने के लिए कुछ चाहिए 0
u-a----ul--a--e -- l-----chh-c-a-hie u---- s-------- k- l-- k---- c------ u-a-o s-l-g-a-e k- l-e k-c-h c-a-h-e ------------------------------------ usako sulagaane ke lie kuchh chaahie
Doresc să beau ceva. म---क-छ -ी-- -ाह-ा---च-हती -ूँ म-- क-- प--- च---- / च---- ह-- म-ं क-छ प-न- च-ह-ा / च-ह-ी ह-ँ ------------------------------ मैं कुछ पीना चाहता / चाहती हूँ 0
main -uc------n- -h--h--a / -h--------h-on m--- k---- p---- c------- / c-------- h--- m-i- k-c-h p-e-a c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-o- ------------------------------------------ main kuchh peena chaahata / chaahatee hoon
Doresc să mănânc ceva. मैं क----ा---चाह-- - -ाहती--ूँ म-- क-- ख--- च---- / च---- ह-- म-ं क-छ ख-न- च-ह-ा / च-ह-ी ह-ँ ------------------------------ मैं कुछ खाना चाहता / चाहती हूँ 0
m-in-ku-hh kha-na ch----t- / -ha--atee -oon m--- k---- k----- c------- / c-------- h--- m-i- k-c-h k-a-n- c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-o- ------------------------------------------- main kuchh khaana chaahata / chaahatee hoon
Doresc să mă odihnesc puţin. म-- --ड़- आ-ा- -र-ा च-हत- /---हत- -ूँ म-- थ--- आ--- क--- च---- / च---- ह-- म-ं थ-ड़- आ-ा- क-न- च-ह-ा / च-ह-ी ह-ँ ------------------------------------ मैं थोड़ा आराम करना चाहता / चाहती हूँ 0
m----th-d--aar--- ka--n--c--a--t- /-c-aa-at-e-h--n m--- t---- a----- k----- c------- / c-------- h--- m-i- t-o-a a-r-a- k-r-n- c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-o- -------------------------------------------------- main thoda aaraam karana chaahata / chaahatee hoon
Doresc să vă întreb ceva. म-ं आ- ------ -ू--- चाहत- /-च--ती ह-ँ म-- आ- स- क-- प---- च---- / च---- ह-- म-ं आ- स- क-छ प-छ-ा च-ह-ा / च-ह-ी ह-ँ ------------------------------------- मैं आप से कुछ पूछना चाहता / चाहती हूँ 0
mai- aap--e---c-- -oo---ana --aa---- /-------te- h-on m--- a-- s- k---- p-------- c------- / c-------- h--- m-i- a-p s- k-c-h p-o-h-a-a c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-o- ----------------------------------------------------- main aap se kuchh poochhana chaahata / chaahatee hoon
Doresc să vă rog ceva. म---आ- -----छ------ कर---च-----/ चाह-ी ह-ँ म-- आ- स- क-- ब---- क--- च---- / च---- ह-- म-ं आ- स- क-छ ब-न-ी क-न- च-ह-ा / च-ह-ी ह-ँ ------------------------------------------ मैं आप से कुछ बिनती करना चाहता / चाहती हूँ 0
ma---a-p s- k------i---e- -a--na -ha----- /-c-------e -o-n m--- a-- s- k---- b------ k----- c------- / c-------- h--- m-i- a-p s- k-c-h b-n-t-e k-r-n- c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-o- ---------------------------------------------------------- main aap se kuchh binatee karana chaahata / chaahatee hoon
Doresc să vă invit la ceva. म-- आ-----िम-्-्रण----ा --हता - चा--- ह-ँ म-- आ--- न-------- द--- च---- / च---- ह-- म-ं आ-क- न-म-्-्-ण द-न- च-ह-ा / च-ह-ी ह-ँ ----------------------------------------- मैं आपको निमन्त्रण देना चाहता / चाहती हूँ 0
m--n -a-ak---i--n---n-------ha---t- ---h-a-ate--h--n m--- a----- n-------- d--- c------- / c-------- h--- m-i- a-p-k- n-m-n-r-n d-n- c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-o- ---------------------------------------------------- main aapako nimantran dena chaahata / chaahatee hoon
Ce doriţi vă rog? आप-क्-- -ाहते-/ --ह-ी ह--? आ- क--- च---- / च---- ह--- आ- क-य- च-ह-े / च-ह-ी ह-ं- -------------------------- आप क्या चाहते / चाहती हैं? 0
a-p---a ----h--e /---a----ee -a-n? a-- k-- c------- / c-------- h---- a-p k-a c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-i-? ---------------------------------- aap kya chaahate / chaahatee hain?
Doriţi o cafea? क-या-आप-कॉ-़ी----ा --हते---चा-ती ---? क--- आ- क---- प--- च---- / च---- ह--- क-य- आ- क-फ-ी प-न- च-ह-े / च-ह-ी ह-ं- ------------------------------------- क्या आप कॉफ़ी पीना चाहते / चाहती हैं? 0
k-- -a- -o--- peen- -----at--/ -h-a-atee--ain? k-- a-- k---- p---- c------- / c-------- h---- k-a a-p k-f-e p-e-a c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-i-? ---------------------------------------------- kya aap kofee peena chaahate / chaahatee hain?
Sau doriţi mai bine un ceai? य-------य पीना चा--े-/ चा-त- ह--? य- आ- च-- प--- च---- / च---- ह--- य- आ- च-य प-न- च-ह-े / च-ह-ी ह-ं- --------------------------------- या आप चाय पीना चाहते / चाहती हैं? 0
ya aap -haay p--na-cha-ha-e-- -h--h-----h-in? y- a-- c---- p---- c------- / c-------- h---- y- a-p c-a-y p-e-a c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-i-? --------------------------------------------- ya aap chaay peena chaahate / chaahatee hain?
Vrem să mergem acasă. ह- घर जा-- च---े---ं ह- घ- ज--- च---- ह-- ह- घ- ज-न- च-ह-े ह-ं -------------------- हम घर जाना चाहते हैं 0
ham --ar-jaa-- -haa---- hain h-- g--- j---- c------- h--- h-m g-a- j-a-a c-a-h-t- h-i- ---------------------------- ham ghar jaana chaahate hain
Vreţi un taxi? क--ा -ुम--ें --क----च----? क--- त------ ट----- च----- क-य- त-म-ह-ं ट-क-स- च-ह-ए- -------------------------- क्या तुम्हें टैक्सी चाहिए? 0
k-- t-m--- t-ikse---h-a-i-? k-- t----- t------ c------- k-a t-m-e- t-i-s-e c-a-h-e- --------------------------- kya tumhen taiksee chaahie?
Ei vor să dea un telefon. वे टेल--ोन क--ा --हते--ैं व- ट------ क--- च---- ह-- व- ट-ल-फ-न क-न- च-ह-े ह-ं ------------------------- वे टेलिफोन करना चाहते हैं 0
v- tel----- -ar--a c-aa-a-e h--n v- t------- k----- c------- h--- v- t-l-p-o- k-r-n- c-a-h-t- h-i- -------------------------------- ve teliphon karana chaahate hain

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.