Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   it aver voglia di qualcosa

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [settanta]

aver voglia di qualcosa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? L--va di fumare? Le va di fumare? L- v- d- f-m-r-? ---------------- Le va di fumare? 0
Doriţi să dansaţi? L- -- ---b---a--? Le va di ballare? L- v- d- b-l-a-e- ----------------- Le va di ballare? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? L- -a d- f-r----a --s--g--at-? Le va di fare una passeggiata? L- v- d- f-r- u-a p-s-e-g-a-a- ------------------------------ Le va di fare una passeggiata? 0
Vreau să fumez. V---ei--u--re. Vorrei fumare. V-r-e- f-m-r-. -------------- Vorrei fumare. 0
Vrei o ţigară? V-o--una--i-a-et-a? Vuoi una sigaretta? V-o- u-a s-g-r-t-a- ------------------- Vuoi una sigaretta? 0
El vrea un foc. Lui v-rr-bb--a-ce---re-(un- sig-r-tt--. Lui vorrebbe accendere (una sigaretta). L-i v-r-e-b- a-c-n-e-e (-n- s-g-r-t-a-. --------------------------------------- Lui vorrebbe accendere (una sigaretta). 0
Doresc să beau ceva. Vo--ei -ere -ua--o-a. Vorrei bere qualcosa. V-r-e- b-r- q-a-c-s-. --------------------- Vorrei bere qualcosa. 0
Doresc să mănânc ceva. V---ei---ng---- qu--c-sa. Vorrei mangiare qualcosa. V-r-e- m-n-i-r- q-a-c-s-. ------------------------- Vorrei mangiare qualcosa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. V-rre----p---r----n ---. Vorrei riposarmi un po’. V-r-e- r-p-s-r-i u- p-’- ------------------------ Vorrei riposarmi un po’. 0
Doresc să vă întreb ceva. Vo-rei-c-i---r-e ----c--a. Vorrei chiederLe una cosa. V-r-e- c-i-d-r-e u-a c-s-. -------------------------- Vorrei chiederLe una cosa. 0
Doresc să vă rog ceva. V--rei-c-i--e-Le -- f----e. Vorrei chiederLe un favore. V-r-e- c-i-d-r-e u- f-v-r-. --------------------------- Vorrei chiederLe un favore. 0
Doresc să vă invit la ceva. V-rr-i-o-frirL-----lco-a. Vorrei offrirLe qualcosa. V-r-e- o-f-i-L- q-a-c-s-. ------------------------- Vorrei offrirLe qualcosa. 0
Ce doriţi vă rog? D-si----,-preg-? Desidera, prego? D-s-d-r-, p-e-o- ---------------- Desidera, prego? 0
Doriţi o cafea? G----s-- u- -af-è? Gradisce un caffè? G-a-i-c- u- c-f-è- ------------------ Gradisce un caffè? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O-p-ef-r--ce-u- tè? O preferisce un tè? O p-e-e-i-c- u- t-? ------------------- O preferisce un tè? 0
Vrem să mergem acasă. Vo--em-o --d--e a--asa. Vorremmo andare a casa. V-r-e-m- a-d-r- a c-s-. ----------------------- Vorremmo andare a casa. 0
Vreţi un taxi? V-rreste -n tas--? Vorreste un tassì? V-r-e-t- u- t-s-ì- ------------------ Vorreste un tassì? 0
Ei vor să dea un telefon. Lo-o-vo-re-be-o t-l-f-nare. Loro vorrebbero telefonare. L-r- v-r-e-b-r- t-l-f-n-r-. --------------------------- Loro vorrebbero telefonare. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.