Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   mk нешто сака

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [седумдесет]

70 [syedoomdyesyet]

нешто сака

[nyeshto saka]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Са---- л- д- п-----? Сакате ли да пушите? 0
S------ l- d- p--------? Sa----- l- d- p--------? Sakatye li da pooshitye? S-k-t-e l- d- p-o-h-t-e? -----------------------?
Doriţi să dansaţi? Са---- л- д- т--------? Сакате ли да танцувате? 0
S------ l- d- t-----------? Sa----- l- d- t-----------? Sakatye li da tantzoovatye? S-k-t-e l- d- t-n-z-o-a-y-? --------------------------?
Doriţi să mergeţi la plimbare? Са---- л- д- с- п--------? Сакате ли да се прошетате? 0
S------ l- d- s-- p-----------? Sa----- l- d- s-- p-----------? Sakatye li da sye proshyetatye? S-k-t-e l- d- s-e p-o-h-e-a-y-? ------------------------------?
Vreau să fumez. Ја- с---- д- п----. Јас сакам да пушам. 0
Ј-- s---- d- p------. Јa- s---- d- p------. Јas sakam da poosham. Ј-s s-k-m d- p-o-h-m. --------------------.
Vrei o ţigară? Са--- л- е--- ц-----? Сакаш ли една цигара? 0
S----- l- y---- t-------? Sa---- l- y---- t-------? Sakash li yedna tziguara? S-k-s- l- y-d-a t-i-u-r-? ------------------------?
El vrea un foc. То- с--- з------. Тој сака запалка. 0
T-- s--- z------. To- s--- z------. Toј saka zapalka. T-ј s-k- z-p-l-a. ----------------.
Doresc să beau ceva. Са--- д- с- н------ н----. Сакам да се напијам нешто. 0
S---- d- s-- n------ n------. Sa--- d- s-- n------ n------. Sakam da sye napiјam nyeshto. S-k-m d- s-e n-p-ј-m n-e-h-o. ----------------------------.
Doresc să mănânc ceva. Са--- д- ј---- н----. Сакам да јадам нешто. 0
S---- d- ј---- n------. Sa--- d- ј---- n------. Sakam da јadam nyeshto. S-k-m d- ј-d-m n-e-h-o. ----------------------.
Doresc să mă odihnesc puţin. Са--- м---- д- с- о------. Сакам малку да се одморам. 0
S---- m----- d- s-- o------. Sa--- m----- d- s-- o------. Sakam malkoo da sye odmoram. S-k-m m-l-o- d- s-e o-m-r-m. ---------------------------.
Doresc să vă întreb ceva. Са--- д- В- п----- н----. Сакам да Ве прашам нешто. 0
S---- d- V-- p------ n------. Sa--- d- V-- p------ n------. Sakam da Vye prasham nyeshto. S-k-m d- V-e p-a-h-m n-e-h-o. ----------------------------.
Doresc să vă rog ceva. Са--- д- В- з------ з- н----. Сакам да Ве замолам за нешто. 0
S---- d- V-- z------ z- n------. Sa--- d- V-- z------ z- n------. Sakam da Vye zamolam za nyeshto. S-k-m d- V-e z-m-l-m z- n-e-h-o. -------------------------------.
Doresc să vă invit la ceva. Са--- д- В- п------ з- н----. Сакам да Ве поканам за нешто. 0
S---- d- V-- p------ z- n------. Sa--- d- V-- p------ z- n------. Sakam da Vye pokanam za nyeshto. S-k-m d- V-e p-k-n-m z- n-e-h-o. -------------------------------.
Ce doriţi vă rog? Шт- с------ м----? Што сакате, молам? 0
S--- s------, m----? Sh-- s------- m----? Shto sakatye, molam? S-t- s-k-t-e, m-l-m? ------------,------?
Doriţi o cafea? Са---- л- к---? Сакате ли кафе? 0
S------ l- k----? Sa----- l- k----? Sakatye li kafye? S-k-t-e l- k-f-e? ----------------?
Sau doriţi mai bine un ceai? Ил- п----- с----- ч--? Или повеќе сакате чај? 0
I-- p-------- s------ c---? Il- p-------- s------ c---? Ili povyekjye sakatye chaј? I-i p-v-e-j-e s-k-t-e c-a-? --------------------------?
Vrem să mergem acasă. Са---- д- п------- н---- д---. Сакаме да патуваме накај дома. 0
S------ d- p--------- n---- d---. Sa----- d- p--------- n---- d---. Sakamye da patoovamye nakaј doma. S-k-m-e d- p-t-o-a-y- n-k-ј d-m-. --------------------------------.
Vreţi un taxi? Са---- л- т----? Сакате ли такси? 0
S------ l- t----? Sa----- l- t----? Sakatye li taksi? S-k-t-e l- t-k-i? ----------------?
Ei vor să dea un telefon. Ви- с----- д- т-----------. Вие сакате да телефонирате. 0
V--- s------ d- t--------------. Vi-- s------ d- t--------------. Viye sakatye da tyelyefoniratye. V-y- s-k-t-e d- t-e-y-f-n-r-t-e. -------------------------------.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.