Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   pt gostar de uma coisa

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [setenta]

gostar de uma coisa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Portugheză (PT) Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? (V---) que- -u---? (----- q--- f----- (-o-ê- q-e- f-m-r- ------------------ (Você) quer fumar? 0
Doriţi să dansaţi? (V---) q-e------a-? (----- q--- d------ (-o-ê- q-e- d-n-a-? ------------------- (Você) quer dançar? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? (Voc-)---er pa---a-? (----- q--- p------- (-o-ê- q-e- p-s-e-r- -------------------- (Você) quer passear? 0
Vreau să fumez. Eu-q----a ---a-. E- q----- f----- E- q-e-i- f-m-r- ---------------- Eu queria fumar. 0
Vrei o ţigară? Q-ere- u- --g-r-o? Q----- u- c------- Q-e-e- u- c-g-r-o- ------------------ Queres um cigarro? 0
El vrea un foc. E-- que-ia lume. E-- q----- l---- E-e q-e-i- l-m-. ---------------- Ele queria lume. 0
Doresc să beau ceva. Eu--ueria--eber al-u-a ---s-. E- q----- b---- a----- c----- E- q-e-i- b-b-r a-g-m- c-i-a- ----------------------------- Eu queria beber alguma coisa. 0
Doresc să mănânc ceva. E---u---a-----r a--u-- -oi--. E- q----- c---- a----- c----- E- q-e-i- c-m-r a-g-m- c-i-a- ----------------------------- Eu queria comer alguma coisa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. E--queri- -e-can--r-um-po-co. E- q----- d-------- u- p----- E- q-e-i- d-s-a-s-r u- p-u-o- ----------------------------- Eu queria descansar um pouco. 0
Doresc să vă întreb ceva. Eu qu--i---e-gu-t-----e --a ---s-. E- q----- p------------ u-- c----- E- q-e-i- p-r-u-t-r-l-e u-a c-i-a- ---------------------------------- Eu queria perguntar-lhe uma coisa. 0
Doresc să vă rog ceva. E--q---ia p---r---e-um --v-r. E- q----- p-------- u- f----- E- q-e-i- p-d-r-l-e u- f-v-r- ----------------------------- Eu queria pedir-lhe um favor. 0
Doresc să vă invit la ceva. E--q--ria --nvi----- ---a-alg-ma-c-i--. E- q----- c--------- p--- a----- c----- E- q-e-i- c-n-i-á-l- p-r- a-g-m- c-i-a- --------------------------------------- Eu queria convidá-lo para alguma coisa. 0
Ce doriţi vă rog? O -ue-- -ue-d-sej-- -o--fa-or? O q-- é q-- d------ p-- f----- O q-e é q-e d-s-j-, p-r f-v-r- ------------------------------ O que é que deseja, por favor? 0
Doriţi o cafea? Dese-- -m c---? D----- u- c---- D-s-j- u- c-f-? --------------- Deseja um café? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O----efer- a-t-s--- c--? O- p------ a---- u- c--- O- p-e-e-e a-t-s u- c-á- ------------------------ Ou prefere antes um chá? 0
Vrem să mergem acasă. Q---í-mo- i- -ar- cas-. Q-------- i- p--- c---- Q-e-í-m-s i- p-r- c-s-. ----------------------- Queríamos ir para casa. 0
Vreţi un taxi? Q--rem -m --x-? Q----- u- t---- Q-e-e- u- t-x-? --------------- Querem um táxi? 0
Ei vor să dea un telefon. El----uere--t--ef-n-r. E--- q----- t--------- E-e- q-e-e- t-l-f-n-r- ---------------------- Eles querem telefonar. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.