Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   sk niečo chcieť / želať si

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sedemdesiat]

niečo chcieť / želať si

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Ch---- b- s-- f-----? Chceli by ste fajčiť? 0
Doriţi să dansaţi? Ch---- b- s-- t-------? Chceli by ste tancovať? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ch---- b- s-- s- í-- p---------? Chceli by ste sa ísť prechádzať? 0
Vreau să fumez. Ch--- b- s-- f-----. Chcel by som fajčiť. 0
Vrei o ţigară? Ch---(a) b- s- c-------? Chcel(a) by si cigaretu? 0
El vrea un foc. Ch--- b- o---. Chcel by oheň. 0
Doresc să beau ceva. Ch---(a) b- s-- n---- p--. Chcel(a) by som niečo piť. 0
Doresc să mănânc ceva. Ch---(a) b- s-- n---- j---. Chcel(a) by som niečo jesť. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ch---(a) b- s-- s- t----- o--------. Chcel(a) by som si trochu odpočinúť. 0
Doresc să vă întreb ceva. Ch---(a) b- s-- s- V-- n---- s-----. Chcel(a) by som sa Vás niečo spýtať. 0
Doresc să vă rog ceva. Ch---(a) b- s-- V-- o n---- p-------. Chcel(a) by som Vás o niečo poprosiť. 0
Doresc să vă invit la ceva. Ch---(a) b- s-- V-- n- n---- p-----. Chcel(a) by som Vás na niečo pozvať. 0
Ce doriţi vă rog? Čo s- ž------ p-----? Čo si želáte, prosím? 0
Doriţi o cafea? Že---- s- k---? Želáte si kávu? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Al--- s- r----- ž----- č--? Alebo si radšej želáte čaj? 0
Vrem să mergem acasă. Ch---- b- s-- í-- d----. Chceli by sme ísť domov. 0
Vreţi un taxi? Ch---- b- s-- t----? Chceli by ste taxík? 0
Ei vor să dea un telefon. Ch---- b- t----------. Chceli by telefonovať. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.