Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   sr нешто желети

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [седамдесет]

70 [sedamdeset]

нешто желети

[nešto želeti]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Желит- л- п---ти? Ж----- л- п------ Ж-л-т- л- п-ш-т-? ----------------- Желите ли пушити? 0
Ž-l----l---uši--? Ž----- l- p------ Ž-l-t- l- p-š-t-? ----------------- Želite li pušiti?
Doriţi să dansaţi? Ж---т---и -г----? Ж----- л- и------ Ж-л-т- л- и-р-т-? ----------------- Желите ли играти? 0
Ž-l--e-l---gr-ti? Ž----- l- i------ Ž-l-t- l- i-r-t-? ----------------- Želite li igrati?
Doriţi să mergeţi la plimbare? Же---е----шетати? Ж----- л- ш------ Ж-л-т- л- ш-т-т-? ----------------- Желите ли шетати? 0
Že---e-li----a-i? Ž----- l- š------ Ž-l-t- l- š-t-t-? ----------------- Želite li šetati?
Vreau să fumez. Ја ж---м -ушити. Ј- ж---- п------ Ј- ж-л-м п-ш-т-. ---------------- Ја желим пушити. 0
J- -e-i- -ušit-. J- ž---- p------ J- ž-l-m p-š-t-. ---------------- Ja želim pušiti.
Vrei o ţigară? Ж------и-циг----у? Ж---- л- ц-------- Ж-л-ш л- ц-г-р-т-? ------------------ Желиш ли цигарету? 0
Želiš-----i--r---? Ž---- l- c-------- Ž-l-š l- c-g-r-t-? ------------------ Želiš li cigaretu?
El vrea un foc. Он---л- --тр-. О- ж--- в----- О- ж-л- в-т-у- -------------- Он жели ватру. 0
O----li--atru. O- ž--- v----- O- ž-l- v-t-u- -------------- On želi vatru.
Doresc să beau ceva. Ј--же--- н-------ти. Ј- ж---- н---- п---- Ј- ж-л-м н-ш-о п-т-. -------------------- Ја желим нешто пити. 0
J- --lim-ne-to ---i. J- ž---- n---- p---- J- ž-l-m n-š-o p-t-. -------------------- Ja želim nešto piti.
Doresc să mănânc ceva. Ја -елим-н--то ---ти. Ј- ж---- н---- ј----- Ј- ж-л-м н-ш-о ј-с-и- --------------------- Ја желим нешто јести. 0
Ja ž-li--neš-o--es--. J- ž---- n---- j----- J- ž-l-m n-š-o j-s-i- --------------------- Ja želim nešto jesti.
Doresc să mă odihnesc puţin. Ја се---л---м-ло-одм-р-ти. Ј- с- ж---- м--- о-------- Ј- с- ж-л-м м-л- о-м-р-т-. -------------------------- Ја се желим мало одморити. 0
Ja-s-----i- -a----d-o-i-i. J- s- ž---- m--- o-------- J- s- ž-l-m m-l- o-m-r-t-. -------------------------- Ja se želim malo odmoriti.
Doresc să vă întreb ceva. Ја------е-и--не-то-п-т--и. Ј- В-- ж---- н---- п------ Ј- В-с ж-л-м н-ш-о п-т-т-. -------------------------- Ја Вас желим нешто питати. 0
J--Vas ž-lim-neš-o---ta--. J- V-- ž---- n---- p------ J- V-s ž-l-m n-š-o p-t-t-. -------------------------- Ja Vas želim nešto pitati.
Doresc să vă rog ceva. Ј----- ----м з--неш-о -амо--т-. Ј- В-- ж---- з- н---- з-------- Ј- В-с ж-л-м з- н-ш-о з-м-л-т-. ------------------------------- Ја Вас желим за нешто замолити. 0
Ja --s ž-li--za n---o-z--ol-ti. J- V-- ž---- z- n---- z-------- J- V-s ž-l-m z- n-š-o z-m-l-t-. ------------------------------- Ja Vas želim za nešto zamoliti.
Doresc să vă invit la ceva. Ја В-с --ли- -- не----п--ват-. Ј- В-- ж---- н- н---- п------- Ј- В-с ж-л-м н- н-ш-о п-з-а-и- ------------------------------ Ја Вас желим на нешто позвати. 0
Ja--a- ž-l----a-nešto -ozvat-. J- V-- ž---- n- n---- p------- J- V-s ž-l-m n- n-š-o p-z-a-i- ------------------------------ Ja Vas želim na nešto pozvati.
Ce doriţi vă rog? Шт- ---и--- -о-им? Ш-- ж------ м----- Ш-а ж-л-т-, м-л-м- ------------------ Шта желите, молим? 0
Š-a--e-i--, mol--? Š-- ž------ m----- Š-a ž-l-t-, m-l-m- ------------------ Šta želite, molim?
Doriţi o cafea? Желите ли-каф-? Ж----- л- к---- Ж-л-т- л- к-ф-? --------------- Желите ли кафу? 0
Ž----- li -a-u? Ž----- l- k---- Ž-l-t- l- k-f-? --------------- Želite li kafu?
Sau doriţi mai bine un ceai? И-и -адиј--же--те -а-? И-- р----- ж----- ч--- И-и р-д-ј- ж-л-т- ч-ј- ---------------------- Или радије желите чај? 0
I-- r---j- -----e--a-? I-- r----- ž----- č--- I-i r-d-j- ž-l-t- č-j- ---------------------- Ili radije želite čaj?
Vrem să mergem acasă. М---е ж-л--- воз-ти --ћ-. М- с- ж----- в----- к---- М- с- ж-л-м- в-з-т- к-ћ-. ------------------------- Ми се желимо возити кући. 0
Mi-se žel-----oz-t- -u-́i. M- s- ž----- v----- k----- M- s- ž-l-m- v-z-t- k-c-i- -------------------------- Mi se želimo voziti kući.
Vreţi un taxi? Ж--и---л---и-та--и? Ж----- л- в- т----- Ж-л-т- л- в- т-к-и- ------------------- Желите ли ви такси? 0
Ž-l-t- l-----taksi? Ž----- l- v- t----- Ž-l-t- l- v- t-k-i- ------------------- Želite li vi taksi?
Ei vor să dea un telefon. Они ---- теле--н-р-ти. О-- ж--- т------------ О-и ж-л- т-л-ф-н-р-т-. ---------------------- Они желе телефонирати. 0
O---ž--- t--efon--ati. O-- ž--- t------------ O-i ž-l- t-l-f-n-r-t-. ---------------------- Oni žele telefonirati.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.