Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   tr bir şey arzu etmek

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [yetmiş]

bir şey arzu etmek

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   
Română Turcă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Si---- i---- i------ m------? Sigara içmek istiyor musunuz? 0
Doriţi să dansaţi? Da-- e---- i------ m------? Dans etmek istiyor musunuz? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ge----- g----- i------ m------? Gezmeye gitmek istiyor musunuz? 0
Vreau să fumez. Si---- i---- i--------. Sigara içmek istiyorum. 0
Vrei o ţigară? Bi- s----- i---- m----? Bir sigara ister misin? 0
El vrea un foc. O (e----) a--- i------. O (erkek) ateş istiyor. 0
Doresc să beau ceva. Bi- ş-- i---- i--------. Bir şey içmek istiyorum. 0
Doresc să mănânc ceva. Bi---- y---- i--------. Birşey yemek istiyorum. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Bi--- d-------- i--------. Biraz dinlenmek istiyorum. 0
Doresc să vă întreb ceva. Si-- b-- ş-- s----- i--------. Size bir şey sormak istiyorum. 0
Doresc să vă rog ceva. Si---- b-- ş-- r--- e---- i--------. Sizden bir şey rica etmek istiyorum. 0
Doresc să vă invit la ceva. Si-- b-- ş--- d---- e---- i--------. Sizi bir şeye davet etmek istiyorum. 0
Ce doriţi vă rog? Ne i----------- l-----? Ne istiyorsunuz lütfen? 0
Doriţi o cafea? Bi- k---- i---- m------? Bir kahve ister misiniz? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Yo--- ç--- m- t----- e--------? Yoksa çayı mı tercih edersiniz? 0
Vrem să mergem acasă. Ev- g----- i--------. Eve gitmek istiyoruz. 0
Vreţi un taxi? Ta--- i---- m------? Taksi ister misiniz? 0
Ei vor să dea un telefon. Te----- e---- i---------. Telefon etmek istiyorlar. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.