Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   zh 喜欢某事

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70[七十]

70 [Qīshí]

喜欢某事

[xǐhuān mǒu shì]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? 您 想 抽- 吗 ? 您 想 抽烟 吗 ? 0
n-- x---- c------ m-? ní- x---- c------ m-? nín xiǎng chōuyān ma? n-n x-ǎ-g c-ō-y-n m-? --------------------?
Doriţi să dansaţi? 您 想 跳- 吗 ? 您 想 跳舞 吗 ? 0
N-- x---- t----- m-? Ní- x---- t----- m-? Nín xiǎng tiàowǔ ma? N-n x-ǎ-g t-à-w- m-? -------------------?
Doriţi să mergeţi la plimbare? 您 想 去 散- 吗 ? 您 想 去 散步 吗 ? 0
N-- x---- q- s---- m-? Ní- x---- q- s---- m-? Nín xiǎng qù sànbù ma? N-n x-ǎ-g q- s-n-ù m-? ---------------------?
Vreau să fumez. 我 想 抽- 。 我 想 抽烟 。 0
W- x---- c------. Wǒ x---- c------. Wǒ xiǎng chōuyān. W- x-ǎ-g c-ō-y-n. ----------------.
Vrei o ţigară? 你 想 要 一- 烟 吗 ? 你 想 要 一支 烟 吗 ? 0
N- x---- y-- y- z-- y-- m-? Nǐ x---- y-- y- z-- y-- m-? Nǐ xiǎng yào yī zhī yān ma? N- x-ǎ-g y-o y- z-ī y-n m-? --------------------------?
El vrea un foc. 他 想 要 打-- 。 他 想 要 打火机 。 0
T- x---- y-- d------. Tā x---- y-- d------. Tā xiǎng yào dǎhuǒjī. T- x-ǎ-g y-o d-h-ǒ-ī. --------------------.
Doresc să beau ceva. 我 想 喝-- 东- 。 我 想 喝点儿 东西 。 0
W- x---- h- d--- e- d-----. Wǒ x---- h- d--- e- d-----. Wǒ xiǎng hē diǎn er dōngxī. W- x-ǎ-g h- d-ǎ- e- d-n-x-. --------------------------.
Doresc să mănânc ceva. 我 想 吃-- 东- 。 我 想 吃点儿 东西 。 0
W- x---- c-- d--- e- d-----. Wǒ x---- c-- d--- e- d-----. Wǒ xiǎng chī diǎn er dōngxī. W- x-ǎ-g c-ī d-ǎ- e- d-n-x-. ---------------------------.
Doresc să mă odihnesc puţin. 我 想 休- 一- 。 我 想 休息 一下 。 0
W- x---- x---- y----. Wǒ x---- x---- y----. Wǒ xiǎng xiūxí yīxià. W- x-ǎ-g x-ū-í y-x-à. --------------------.
Doresc să vă întreb ceva. 我 想 问 您 一- 事- 。 我 想 问 您 一些 事情 。 0
W- x---- w-- n-- y---- s------. Wǒ x---- w-- n-- y---- s------. Wǒ xiǎng wèn nín yīxiē shìqíng. W- x-ǎ-g w-n n-n y-x-ē s-ì-í-g. ------------------------------.
Doresc să vă rog ceva. 我 想 求 您 点- 事- 。 我 想 求 您 点儿 事情 。 0
W- x---- q-- n-- d--- e- s------. Wǒ x---- q-- n-- d--- e- s------. Wǒ xiǎng qiú nín diǎn er shìqíng. W- x-ǎ-g q-ú n-n d-ǎ- e- s-ì-í-g. --------------------------------.
Doresc să vă invit la ceva. 我 想 邀- 您 。 我 想 邀请 您 。 0
W- x---- y------ n--. Wǒ x---- y------ n--. Wǒ xiǎng yāoqǐng nín. W- x-ǎ-g y-o-ǐ-g n-n. --------------------.
Ce doriţi vă rog? 请问 您 要 点- 什- ? 请问 您 要 点儿 什么 ? 0
Q------ n-- y------ e- s-----? Qǐ----- n-- y------ e- s-----? Qǐngwèn nín yàodiǎn er shénme? Q-n-w-n n-n y-o-i-n e- s-é-m-? -----------------------------?
Doriţi o cafea? 您 要 咖- 吗 ? 您 要 咖啡 吗 ? 0
N-- y-- k---- m-? Ní- y-- k---- m-? Nín yào kāfēi ma? N-n y-o k-f-i m-? ----------------?
Sau doriţi mai bine un ceai? 或者 您 更-- 喝- ? 或者 您 更喜欢 喝茶 ? 0
H----- n-- g--- x----- h- c--? Hu---- n-- g--- x----- h- c--? Huòzhě nín gèng xǐhuān hē chá? H-ò-h- n-n g-n- x-h-ā- h- c-á? -----------------------------?
Vrem să mergem acasă. 我们 想 回- 。 我们 想 回家 。 0
W---- x---- h-- j--. Wǒ--- x---- h-- j--. Wǒmen xiǎng huí jiā. W-m-n x-ǎ-g h-í j-ā. -------------------.
Vreţi un taxi? 你们 要 打--- 吗 ? 你们 要 打出租车 吗 ? 0
N---- y-- d- c---- c-- m-? Nǐ--- y-- d- c---- c-- m-? Nǐmen yào dǎ chūzū chē ma? N-m-n y-o d- c-ū-ū c-ē m-? -------------------------?
Ei vor să dea un telefon. 他们 想 打 电- 。 他们 想 打 电话 。 0
T---- x---- d- d------. Tā--- x---- d- d------. Tāmen xiǎng dǎ diànhuà. T-m-n x-ǎ-g d- d-à-h-à. ----------------------.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.