Dicționar de expresii

ro „a trebui” ceva   »   lt ką privalėti

72 [şaptezeci şi doi]

„a trebui” ceva

„a trebui” ceva

72 [septyniasdešimt du]

ką privalėti

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
a trebui prival--- / tu---i p-------- / t----- p-i-a-ė-i / t-r-t- ------------------ privalėti / turėti 0
Trebuie să expediez scrisoarea. A--p----l-- / turiu išsiųst- --išką. A- p------- / t---- i------- l------ A- p-i-a-a- / t-r-u i-s-ų-t- l-i-k-. ------------------------------------ Aš privalau / turiu išsiųsti laišką. 0
Trebuie să plătesc hotelul. Aš-----a-a--- -uriu sum--ė-- u---i------. A- p------- / t---- s------- u- v-------- A- p-i-a-a- / t-r-u s-m-k-t- u- v-e-b-t-. ----------------------------------------- Aš privalau / turiu sumokėti už viešbutį. 0
Trebuie să te scoli devreme. T--tu-i----s-i--e--is. T- t--- a----- k------ T- t-r- a-k-t- k-l-i-. ---------------------- Tu turi anksti keltis. 0
Trebuie să lucrezi mult. Tu-turi daug--i----. T- t--- d--- d------ T- t-r- d-u- d-r-t-. -------------------- Tu turi daug dirbti. 0
Trebuie să fii punctual. T- --ri-ne--lu-t- /-b--i--------l---/---eit- --ik-. T- t--- n-------- / b--- p--------- / a----- l----- T- t-r- n-v-l-o-i / b-t- p-n-t-a-u- / a-e-t- l-i-u- --------------------------------------------------- Tu turi nevėluoti / būti punktualus / ateiti laiku. 0
Trebuie să alimenteze. J-s --ri p-----i-t- d----ų. J-- t--- p--------- d------ J-s t-r- p-i-i-i-t- d-g-l-. --------------------------- Jis turi prisipilti degalų. 0
Trebuie să repare maşina. J-s ---i-s-re--n-uo-----t-m-----. J-- t--- s----------- a---------- J-s t-r- s-r-m-n-u-t- a-t-m-b-l-. --------------------------------- Jis turi suremontuoti automobilį. 0
Trebuie să spele maşina. J-s tur- nuplaut- au--m----į. J-- t--- n------- a---------- J-s t-r- n-p-a-t- a-t-m-b-l-. ----------------------------- Jis turi nuplauti automobilį. 0
Trebuie să facă cumpărături. Ji-t--i----i-irk--. J- t--- a---------- J- t-r- a-s-p-r-t-. ------------------- Ji turi apsipirkti. 0
Trebuie să facă curat în locuinţă. J-----i t----yt- b-t-. J- t--- t------- b---- J- t-r- t-a-k-t- b-t-. ---------------------- Ji turi tvarkyti butą. 0
Trebuie să spele hainele. Ji--u-- sk----i sk---iniu-. J- t--- s------ s---------- J- t-r- s-a-b-i s-a-b-n-u-. --------------------------- Ji turi skalbti skalbinius. 0
Trebuie să mergem imediat la şcoală. (Mes---uoj-tu---e e--- ---ok-kl-. (---- t--- t----- e--- į m------- (-e-) t-o- t-r-m- e-t- į m-k-k-ą- --------------------------------- (Mes) tuoj turime eiti į mokyklą. 0
Trebuie să mergem imediat la serviciu. (-es) -u-j tu-i-e---------ar--. (---- t--- t----- e--- į d----- (-e-) t-o- t-r-m- e-t- į d-r-ą- ------------------------------- (Mes) tuoj turime eiti į darbą. 0
Trebuie să mergem imediat la medic. (--s- tu-j t-rime--i-- -as gy-yt-ją. (---- t--- t----- e--- p-- g-------- (-e-) t-o- t-r-m- e-t- p-s g-d-t-j-. ------------------------------------ (Mes) tuoj turime eiti pas gydytoją. 0
Trebuie să aşteptaţi autobuzul. (-ūs---u-i---l-ukti -u---u-o. (---- t----- l----- a-------- (-ū-) t-r-t- l-u-t- a-t-b-s-. ----------------------------- (Jūs) turite laukti autobuso. 0
Trebuie să aşteptaţi trenul. (--s- --rit- --uk-i --auk--io. (---- t----- l----- t--------- (-ū-) t-r-t- l-u-t- t-a-k-n-o- ------------------------------ (Jūs) turite laukti traukinio. 0
Trebuie să aşteptaţi taxiul. (--s)-t--i---la--t- ----i. (---- t----- l----- t----- (-ū-) t-r-t- l-u-t- t-k-i- -------------------------- (Jūs) turite laukti taksi. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.