Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   da måtte noget

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [treoghalvfjerds]

måtte noget

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? M- -u ---------kø-e b-l? M- d- a------- k--- b--- M- d- a-l-r-d- k-r- b-l- ------------------------ Må du allerede køre bil? 0
Ai voie să bei deja alcool? Må ---a--er--e d-i-k--a--o--l? M- d- a------- d----- a------- M- d- a-l-r-d- d-i-k- a-k-h-l- ------------------------------ Må du allerede drikke alkohol? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? Må d- ---e-e-e--a-------e til --la--e-? M- d- a------- t--- a---- t-- u-------- M- d- a-l-r-d- t-g- a-e-e t-l u-l-n-e-? --------------------------------------- Må du allerede tage alene til udlandet? 0
a avea voie m---e m---- m-t-e ----- måtte 0
Avem voie să fumăm aici? M---i -y-e--er? M- v- r--- h--- M- v- r-g- h-r- --------------- Må vi ryge her? 0
Se poate fuma aici? Må -an ryge-h--? M- m-- r--- h--- M- m-n r-g- h-r- ---------------- Må man ryge her? 0
Se poate plăti cu carte de credit? Må-ma--be-a-e--ed--r-di-----? M- m-- b----- m-- k---------- M- m-n b-t-l- m-d k-e-i-k-r-? ----------------------------- Må man betale med kreditkort? 0
Se poate plăti cu cec? M--m---be-ale-m-- --e--? M- m-- b----- m-- c----- M- m-n b-t-l- m-d c-e-k- ------------------------ Må man betale med check? 0
Se poate plăti numai cash? Må-m-- -un b-tale----tan-? M- m-- k-- b----- k------- M- m-n k-n b-t-l- k-n-a-t- -------------------------- Må man kun betale kontant? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? M--j-g -----r---- -il --g-n? M- j-- l--- r---- t-- n----- M- j-g l-g- r-n-e t-l n-g-n- ---------------------------- Må jeg lige ringe til nogen? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? M---eg l------ørge--m -og--? M- j-- l--- s----- o- n----- M- j-g l-g- s-ø-g- o- n-g-t- ---------------------------- Må jeg lige spørge om noget? 0
Am voie să spun şi eu ceva? Må j-g l--e-si-e-n--et? M- j-- l--- s--- n----- M- j-g l-g- s-g- n-g-t- ----------------------- Må jeg lige sige noget? 0
Nu are voie să doarmă în parc. Han må --k- sov- i -a----. H-- m- i--- s--- i p------ H-n m- i-k- s-v- i p-r-e-. -------------------------- Han må ikke sove i parken. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. Han må--kke-sove-i-b-l-n. H-- m- i--- s--- i b----- H-n m- i-k- s-v- i b-l-n- ------------------------- Han må ikke sove i bilen. 0
Nu are voie să doarmă în gară. Han må-i--- -ov--p----ati--en. H-- m- i--- s--- p- s--------- H-n m- i-k- s-v- p- s-a-i-n-n- ------------------------------ Han må ikke sove på stationen. 0
Putem lua loc? Må -- s--t- ------? M- v- s---- o- n--- M- v- s-t-e o- n-d- ------------------- Må vi sætte os ned? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? M- -- -å -p-s-k-rt--? M- v- f- s----------- M- v- f- s-i-e-o-t-t- --------------------- Må vi få spisekortet? 0
Putem plăti separat? Må--i-b-ta-e---e- f-r --g? M- v- b----- h--- f-- s--- M- v- b-t-l- h-e- f-r s-g- -------------------------- Må vi betale hver for sig? 0

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !