Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   et midagi tohtima

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [seitsekümmend kolm]

midagi tohtima

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? To--- s- j--- a----- s----? Tohid sa juba autoga sõita? 0
Ai voie să bei deja alcool? To--- s- j--- a------- j---? Tohid sa juba alkoholi juua? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? To--- s- j--- ü--- v--------- s----? Tohid sa juba üksi välismaale sõita? 0
a avea voie to----a tohtima 0
Avem voie să fumăm aici? To---- m- s--- s---------? Tohime me siin suitsetada? 0
Se poate fuma aici? To--- s--- s---------? Tohib siin suitsetada? 0
Se poate plăti cu carte de credit? To--- s--- k-------------- m-----? Tohib siin krediitkaardiga maksta? 0
Se poate plăti cu cec? To--- s--- t------ m-----? Tohib siin tšekiga maksta? 0
Se poate plăti numai cash? To--- s--- a----- s-------- m-----? Tohib siin ainult sularahas maksta? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? To--- m- h----- h--------? Tohin ma hetkel helistada? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? To--- m- h----- m----- k-----? Tohin ma hetkel midagi küsida? 0
Am voie să spun şi eu ceva? To--- m- h----- m----- ö----? Tohin ma hetkel midagi öelda? 0
Nu are voie să doarmă în parc. Ta e- t--- p----- m-----. Ta ei tohi pargis magada. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. Ta e- t--- a---- m-----. Ta ei tohi autos magada. 0
Nu are voie să doarmă în gară. Ta e- t--- r---------- m-----. Ta ei tohi rongijaamas magada. 0
Putem lua loc? To---- m- i-----? Tohime me istuda? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? To---- m- m----- s----? Tohime me menüüd saada? 0
Putem plăti separat? To---- m- e----- m-----? Tohime me eraldi maksta? 0

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !