Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   fi saada tehdä jotakin

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [seitsemänkymmentäkolme]

saada tehdä jotakin

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Saa--- -o a-aa-a--o-? S----- j- a--- a----- S-a-k- j- a-a- a-t-a- --------------------- Saatko jo ajaa autoa? 0
Ai voie să bei deja alcool? S-a--- -o-juoda--l-oho---? S----- j- j---- a--------- S-a-k- j- j-o-a a-k-h-l-a- -------------------------- Saatko jo juoda alkoholia? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? S-at-o jo--en-- y------lko--il--? S----- j- m---- y---- u---------- S-a-k- j- m-n-ä y-s-n u-k-m-i-l-? --------------------------------- Saatko jo mennä yksin ulkomaille? 0
a avea voie s-ada s---- s-a-a ----- saada 0
Avem voie să fumăm aici? S-amm-k- p-lt--- tä-llä? S------- p------ t------ S-a-m-k- p-l-t-a t-ä-l-? ------------------------ Saammeko polttaa täällä? 0
Se poate fuma aici? Saako-t-ällä-pol-t-a? S---- t----- p------- S-a-o t-ä-l- p-l-t-a- --------------------- Saako täällä polttaa? 0
Se poate plăti cu carte de credit? S-----täällä-m-k-aa--u-tt-k------a? S---- t----- m----- l-------------- S-a-o t-ä-l- m-k-a- l-o-t-k-r-i-l-? ----------------------------------- Saako täällä maksaa luottokortilla? 0
Se poate plăti cu cec? Sa--o ---l-----------he-i-l-? S---- t----- m----- s-------- S-a-o t-ä-l- m-k-a- s-e-i-l-? ----------------------------- Saako täällä maksaa shekillä? 0
Se poate plăti numai cash? Saak- --k-aa-v-i----teise-lä? S---- m----- v--- k---------- S-a-o m-k-a- v-i- k-t-i-e-l-? ----------------------------- Saako maksaa vain käteisellä? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? S--n-o so-tt--? S----- s------- S-a-k- s-i-t-a- --------------- Saanko soittaa? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? S-anko k---- -ot-kin? S----- k---- j------- S-a-k- k-s-ä j-t-k-n- --------------------- Saanko kysyä jotakin? 0
Am voie să spun şi eu ceva? Saan---san-a jot--in? S----- s---- j------- S-a-k- s-n-a j-t-k-n- --------------------- Saanko sanoa jotakin? 0
Nu are voie să doarmă în parc. Hä-----sa- nuk--a --i-----a. H-- e- s-- n----- p--------- H-n e- s-a n-k-u- p-i-t-s-a- ---------------------------- Hän ei saa nukkua puistossa. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. H-- -------nu-k------o-s-. H-- e- s-- n----- a------- H-n e- s-a n-k-u- a-t-s-a- -------------------------- Hän ei saa nukkua autossa. 0
Nu are voie să doarmă în gară. Hä- -i ----nu------aut--ie-s-mall-. H-- e- s-- n----- r---------------- H-n e- s-a n-k-u- r-u-a-i-a-e-a-l-. ----------------------------------- Hän ei saa nukkua rautatieasemalla. 0
Putem lua loc? Sa-m-eko-i-tu--u-? S------- i-------- S-a-m-k- i-t-u-u-? ------------------ Saammeko istuutua? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? V-i--m-e-o-s-ad---uoka-is-a-? V--------- s---- r----------- V-i-i-m-k- s-a-a r-o-a-i-t-n- ----------------------------- Voisimmeko saada ruokalistan? 0
Putem plăti separat? S-am-eko ma--a- -r-----n? S------- m----- e-------- S-a-m-k- m-k-a- e-i-s-e-? ------------------------- Saammeko maksaa erikseen? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !