Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   nl iets mogen

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [drieënzeventig]

iets mogen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Mag j-j al-a--------n? M-- j-- a- a---------- M-g j-j a- a-t-r-j-e-? ---------------------- Mag jij al autorijden? 0
Ai voie să bei deja alcool? M-- --j--l-------- --in--n? M-- j-- a- a------ d------- M-g j-j a- a-c-h-l d-i-k-n- --------------------------- Mag jij al alcohol drinken? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? Ma--j-- -l---le-n ---r---- bui--n-a--? M-- j-- a- a----- n--- h-- b---------- M-g j-j a- a-l-e- n-a- h-t b-i-e-l-n-? -------------------------------------- Mag jij al alleen naar het buitenland? 0
a avea voie m--en m---- m-g-n ----- mogen 0
Avem voie să fumăm aici? M-gen-w- -i-- -o--n? M---- w- h--- r----- M-g-n w- h-e- r-k-n- -------------------- Mogen we hier roken? 0
Se poate fuma aici? M---j- --er roke-? M-- j- h--- r----- M-g j- h-e- r-k-n- ------------------ Mag je hier roken? 0
Se poate plăti cu carte de credit? K-- -- --t ee- kr-dietk-------tal--? K-- j- m-- e-- k----------- b------- K-n j- m-t e-n k-e-i-t-a-r- b-t-l-n- ------------------------------------ Kan je met een kredietkaart betalen? 0
Se poate plăti cu cec? K-n-j- me- -e--c--q-e be--l-n? K-- j- m-- e-- c----- b------- K-n j- m-t e-n c-e-u- b-t-l-n- ------------------------------ Kan je met een cheque betalen? 0
Se poate plăti numai cash? Ka--je allee- -aa--co-ta-t beta--n? K-- j- a----- m--- c------ b------- K-n j- a-l-e- m-a- c-n-a-t b-t-l-n- ----------------------------------- Kan je alleen maar contant betalen? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? Mag-ik--v-- t--e-on---n? M-- i- e--- t----------- M-g i- e-e- t-l-f-n-r-n- ------------------------ Mag ik even telefoneren? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? M-g--- -v-- ---s-vr----? M-- i- e--- i--- v------ M-g i- e-e- i-t- v-a-e-? ------------------------ Mag ik even iets vragen? 0
Am voie să spun şi eu ceva? Ma- ik--v---i-ts-z--gen? M-- i- e--- i--- z------ M-g i- e-e- i-t- z-g-e-? ------------------------ Mag ik even iets zeggen? 0
Nu are voie să doarmă în parc. Hi--mag-n--t -- h-- -------ap--. H-- m-- n--- i- h-- p--- s------ H-j m-g n-e- i- h-t p-r- s-a-e-. -------------------------------- Hij mag niet in het park slapen. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. H---m---nie--i---- a-to sla-en. H-- m-- n--- i- d- a--- s------ H-j m-g n-e- i- d- a-t- s-a-e-. ------------------------------- Hij mag niet in de auto slapen. 0
Nu are voie să doarmă în gară. H-j-mag ---t--n---t s--tio---la--n. H-- m-- n--- i- h-- s------ s------ H-j m-g n-e- i- h-t s-a-i-n s-a-e-. ----------------------------------- Hij mag niet in het station slapen. 0
Putem lua loc? Mog-n--e ---n-zi----? M---- w- g--- z------ M-g-n w- g-a- z-t-e-? --------------------- Mogen we gaan zitten? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? M--en--- ---menuk-art ----? M---- w- d- m-------- z---- M-g-n w- d- m-n-k-a-t z-e-? --------------------------- Mogen we de menukaart zien? 0
Putem plăti separat? M-----we--pa-- be-alen? M---- w- a---- b------- M-g-n w- a-a-t b-t-l-n- ----------------------- Mogen we apart betalen? 0

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !