Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   sl nekaj smeti (nekaj lahko)

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [triinsedemdeset]

nekaj smeti (nekaj lahko)

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? A-- -e----š -oz-t---v--? A-- ž- s--- v----- a---- A-i ž- s-e- v-z-t- a-t-? ------------------------ Ali že smeš voziti avto? 0
Ai voie să bei deja alcool? A-i----s-eš ---va-i-a-ko--l? A-- ž- s--- u------ a------- A-i ž- s-e- u-i-a-i a-k-h-l- ---------------------------- Ali že smeš uživati alkohol? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? A-- -e-s--- s-m(-) p---v-ti-------n-? A-- ž- s--- s----- p------- v t------ A-i ž- s-e- s-m-a- p-t-v-t- v t-j-n-? ------------------------------------- Ali že smeš sam(a) potovati v tujino? 0
a avea voie sm-ti -la--o) s---- (------ s-e-i (-a-k-) ------------- smeti (lahko) 0
Avem voie să fumăm aici? Sm--o t-k-j -ad---? S---- t---- k------ S-e-o t-k-j k-d-t-? ------------------- Smemo tukaj kaditi? 0
Se poate fuma aici? Se--a-k--t---adi? S- l---- t- k---- S- l-h-o t- k-d-? ----------------- Se lahko tu kadi? 0
Se poate plăti cu carte de credit? S--l--k---l-ča s k-e-it------t---? S- l---- p---- s k------- k------- S- l-h-o p-a-a s k-e-i-n- k-r-i-o- ---------------------------------- Se lahko plača s kreditno kartico? 0
Se poate plăti cu cec? S---ahko--l-č------kom? S- l---- p---- s č----- S- l-h-o p-a-a s č-k-m- ----------------------- Se lahko plača s čekom? 0
Se poate plăti numai cash? Se --hko---ač- l--z----ov---? S- l---- p---- l- z g-------- S- l-h-o p-a-a l- z g-t-v-n-? ----------------------------- Se lahko plača le z gotovino? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? La-k- ---- -r-t-o te--fo--ram? L---- s--- k----- t----------- L-h-o s-m- k-a-k- t-l-f-n-r-m- ------------------------------ Lahko samo kratko telefoniram? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? Lahk- ---o nekaj-v-raš-m? L---- s--- n---- v------- L-h-o s-m- n-k-j v-r-š-m- ------------------------- Lahko samo nekaj vprašam? 0
Am voie să spun şi eu ceva? L-h-- s-mo-------p-v--? L---- s--- n---- p----- L-h-o s-m- n-k-j p-v-m- ----------------------- Lahko samo nekaj povem? 0
Nu are voie să doarmă în parc. O- ne -m- sp-------ark-. O- n- s-- s---- v p----- O- n- s-e s-a-i v p-r-u- ------------------------ On ne sme spati v parku. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. On -e --e sp-ti - a-tu. O- n- s-- s---- v a---- O- n- s-e s-a-i v a-t-. ----------------------- On ne sme spati v avtu. 0
Nu are voie să doarmă în gară. O- ne--me-sp-----a--elezni--- post-ji. O- n- s-- s---- n- ž--------- p------- O- n- s-e s-a-i n- ž-l-z-i-k- p-s-a-i- -------------------------------------- On ne sme spati na železniški postaji. 0
Putem lua loc? S-e-- s--t-? S---- s----- S-e-o s-s-i- ------------ Smemo sesti? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? Al- -ah-o---b-m--j---l-- lis-? A-- l---- d----- j------ l---- A-i l-h-o d-b-m- j-d-l-i l-s-? ------------------------------ Ali lahko dobimo jedilni list? 0
Putem plăti separat? Al- l-h-o-p-------l--en-? A-- l---- p------ l------ A-i l-h-o p-a-a-o l-č-n-? ------------------------- Ali lahko plačamo ločeno? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !