Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   sr нешто смети

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [седамдесет и три]

73 [sedamdeset i tri]

нешто смети

[nešto smeti]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Сме---- ве- в---т- аут-? С--- л- в-- в----- а---- С-е- л- в-ћ в-з-т- а-т-? ------------------------ Смеш ли већ возити ауто? 0
S----l- --ć----iti---t-? S--- l- v--- v----- a---- S-e- l- v-c- v-z-t- a-t-? ------------------------- Smeš li već voziti auto?
Ai voie să bei deja alcool? Смеш--и --ћ---ти--лк--ол? С--- л- в-- п--- а------- С-е- л- в-ћ п-т- а-к-х-л- ------------------------- Смеш ли већ пити алкохол? 0
Sm-- --------p-ti--lkoho-? S--- l- v--- p--- a------- S-e- l- v-c- p-t- a-k-h-l- -------------------------- Smeš li već piti alkohol?
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? Смеш--и већ -ам п-тов--- у и-о-т-----в-? С--- л- в-- с-- п------- у и------------ С-е- л- в-ћ с-м п-т-в-т- у и-о-т-а-с-в-? ---------------------------------------- Смеш ли већ сам путовати у иностранство? 0
S-e- li--e-́-sa--p-to-a---- --os--a-st-o? S--- l- v--- s-- p------- u i------------ S-e- l- v-c- s-m p-t-v-t- u i-o-t-a-s-v-? ----------------------------------------- Smeš li već sam putovati u inostranstvo?
a avea voie см-ти с---- с-е-и ----- смети 0
s---i s---- s-e-i ----- smeti
Avem voie să fumăm aici? См-м---и-овде -уши--? С---- л- о--- п------ С-е-о л- о-д- п-ш-т-? --------------------- Смемо ли овде пушити? 0
Sme-o-li-ovde ---it-? S---- l- o--- p------ S-e-o l- o-d- p-š-t-? --------------------- Smemo li ovde pušiti?
Se poate fuma aici? С-е--и се-ов----у----? С-- л- с- о--- п------ С-е л- с- о-д- п-ш-т-? ---------------------- Сме ли се овде пушити? 0
S-------e-o--- pu--t-? S-- l- s- o--- p------ S-e l- s- o-d- p-š-t-? ---------------------- Sme li se ovde pušiti?
Se poate plăti cu carte de credit? С---ли--- п--т-----р-дитно- --ртиц-м? С-- л- с- п------ к-------- к-------- С-е л- с- п-а-и-и к-е-и-н-м к-р-и-о-? ------------------------------------- Сме ли се платити кредитном картицом? 0
S-e-l- -e pl---ti kred-tn-m k-rti-om? S-- l- s- p------ k-------- k-------- S-e l- s- p-a-i-i k-e-i-n-m k-r-i-o-? ------------------------------------- Sme li se platiti kreditnom karticom?
Se poate plăti cu cec? Сме -------ла---- -е-о-? С-- л- с- п------ ч----- С-е л- с- п-а-и-и ч-к-м- ------------------------ Сме ли се платити чеком? 0
S-e--i-se platiti-ček-m? S-- l- s- p------ č----- S-e l- s- p-a-i-i č-k-m- ------------------------ Sme li se platiti čekom?
Se poate plăti numai cash? С-е-л- с- ---ти-- -ам- г-то-ин--? С-- л- с- п------ с--- г--------- С-е л- с- п-а-и-и с-м- г-т-в-н-м- --------------------------------- Сме ли се платити само готовином? 0
Sm- l- ---pl-t--i sa-- --t--i---? S-- l- s- p------ s--- g--------- S-e l- s- p-a-i-i s-m- g-t-v-n-m- --------------------------------- Sme li se platiti samo gotovinom?
Am voie să dau şi eu un telefon? См-м-ли т---фо-ирати? С--- л- т------------ С-е- л- т-л-ф-н-р-т-? --------------------- Смем ли телефонирати? 0
S--m l--telef----a--? S--- l- t------------ S-e- l- t-l-f-n-r-t-? --------------------- Smem li telefonirati?
Am voie să întreb şi eu ceva? Сме- ли не-т--пи-а--? С--- л- н---- п------ С-е- л- н-ш-о п-т-т-? --------------------- Смем ли нешто питати? 0
S--m-l- --št- pit--i? S--- l- n---- p------ S-e- l- n-š-o p-t-t-? --------------------- Smem li nešto pitati?
Am voie să spun şi eu ceva? С--м--и -е----р--и? С--- л- н---- р---- С-е- л- н-ш-о р-ћ-? ------------------- Смем ли нешто рећи? 0
S----li--eš-o -e---? S--- l- n---- r----- S-e- l- n-š-o r-c-i- -------------------- Smem li nešto reći?
Nu are voie să doarmă în parc. Он-н- --е спав--и --пар-у. О- н- с-- с------ у п----- О- н- с-е с-а-а-и у п-р-у- -------------------------- Он не сме спавати у парку. 0
O--ne s-- s--v-t--u p---u. O- n- s-- s------ u p----- O- n- s-e s-a-a-i u p-r-u- -------------------------- On ne sme spavati u parku.
Nu are voie să doarmă în maşină. О---е--ме -п---т- у --ту. О- н- с-- с------ у а---- О- н- с-е с-а-а-и у а-т-. ------------------------- Он не сме спавати у ауту. 0
On-ne sm--s-a-ati --au--. O- n- s-- s------ u a---- O- n- s-e s-a-a-i u a-t-. ------------------------- On ne sme spavati u autu.
Nu are voie să doarmă în gară. О--не-----с--в----на--еле--и-к-ј с--ни--. О- н- с-- с------ н- ж---------- с------- О- н- с-е с-а-а-и н- ж-л-з-и-к-ј с-а-и-и- ----------------------------------------- Он не сме спавати на железничкој станици. 0
O- ne s----p-v--i n--želez-ičkoj----ni--. O- n- s-- s------ n- ž---------- s------- O- n- s-e s-a-a-i n- ž-l-z-i-k-j s-a-i-i- ----------------------------------------- On ne sme spavati na železničkoj stanici.
Putem lua loc? С------- -----? С---- л- с----- С-е-о л- с-с-и- --------------- Смемо ли сести? 0
S-e-o -i----ti? S---- l- s----- S-e-o l- s-s-i- --------------- Smemo li sesti?
Ne daţi vă rugăm meniul? С---о--и-до---и ---о-ни-? С---- л- д----- ј-------- С-е-о л- д-б-т- ј-л-в-и-? ------------------------- Смемо ли добити јеловник? 0
Sme----- -o-it------v-ik? S---- l- d----- j-------- S-e-o l- d-b-t- j-l-v-i-? ------------------------- Smemo li dobiti jelovnik?
Putem plăti separat? Мо--м---и---ат-т- о----ено? М----- л- п------ о-------- М-ж-м- л- п-а-и-и о-в-ј-н-? --------------------------- Можемо ли платити одвојено? 0
M--emo--i-plati-i-o-voj-no? M----- l- p------ o-------- M-ž-m- l- p-a-i-i o-v-j-n-? --------------------------- Možemo li platiti odvojeno?

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !