Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   sv få något

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [sjuttiotre]

få något

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Få- d----d---kör-----? F-- d- r---- k--- b--- F-r d- r-d-n k-r- b-l- ---------------------- Får du redan köra bil? 0
Ai voie să bei deja alcool? Få--d- -e-a-----c-a --ko---? F-- d- r---- d----- a------- F-r d- r-d-n d-i-k- a-k-h-l- ---------------------------- Får du redan dricka alkohol? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? F-r -u--ed-n åka -n--m-utom---ds? F-- d- r---- å-- e---- u--------- F-r d- r-d-n å-a e-s-m u-o-l-n-s- --------------------------------- Får du redan åka ensam utomlands? 0
a avea voie -å f- f- -- få 0
Avem voie să fumăm aici? F-r vi-r--a--är? F-- v- r--- h--- F-r v- r-k- h-r- ---------------- Får vi röka här? 0
Se poate fuma aici? Få--m-n--ö-- -är? F-- m-- r--- h--- F-r m-n r-k- h-r- ----------------- Får man röka här? 0
Se poate plăti cu carte de credit? F-r--an be-al--m-- k--t--o-t? F-- m-- b----- m-- k--------- F-r m-n b-t-l- m-d k-n-o-o-t- ----------------------------- Får man betala med kontokort? 0
Se poate plăti cu cec? Får -a------la-m---chec-? F-- m-- b----- m-- c----- F-r m-n b-t-l- m-d c-e-k- ------------------------- Får man betala med check? 0
Se poate plăti numai cash? F-r ma--b-r--be------on---t? F-- m-- b--- b----- k------- F-r m-n b-r- b-t-l- k-n-a-t- ---------------------------- Får man bara betala kontant? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? K-- ja--f--ring--h-r? K-- j-- f- r---- h--- K-n j-g f- r-n-a h-r- --------------------- Kan jag få ringa här? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? F-r-j-g-b-------g- o- någ-t? F-- j-- b--- f---- o- n----- F-r j-g b-r- f-å-a o- n-g-t- ---------------------------- Får jag bara fråga om något? 0
Am voie să spun şi eu ceva? Får jag-b--a-s-ga-nå-ot? F-- j-- b--- s--- n----- F-r j-g b-r- s-g- n-g-t- ------------------------ Får jag bara säga något? 0
Nu are voie să doarmă în parc. H-n få- --te-s-v- i-par-en. H-- f-- i--- s--- i p------ H-n f-r i-t- s-v- i p-r-e-. --------------------------- Han får inte sova i parken. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. Ha----- ---- sov- i b--e-. H-- f-- i--- s--- i b----- H-n f-r i-t- s-v- i b-l-n- -------------------------- Han får inte sova i bilen. 0
Nu are voie să doarmă în gară. H-n--år-in-- -ov---å---a--onen. H-- f-- i--- s--- p- s--------- H-n f-r i-t- s-v- p- s-a-i-n-n- ------------------------------- Han får inte sova på stationen. 0
Putem lua loc? Få- v---a -lats? F-- v- t- p----- F-r v- t- p-a-s- ---------------- Får vi ta plats? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? Kan v- få-m-ny-? K-- v- f- m----- K-n v- f- m-n-n- ---------------- Kan vi få menyn? 0
Putem plăti separat? F------b-t-la v-- --r -i-? F-- v- b----- v-- f-- s--- F-r v- b-t-l- v-r f-r s-g- -------------------------- Får vi betala var för sig? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !