Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   uk Щось могти (мати дозвіл)

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [сімдесят три]

73 [simdesyat try]

Щось могти (мати дозвіл)

[Shchosʹ mohty (maty dozvil)]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Т--і---жн--вж- -о-ити-ав-----іль? Т--- м---- в-- в----- а---------- Т-б- м-ж-а в-е в-д-т- а-т-м-б-л-? --------------------------------- Тобі можна вже водити автомобіль? 0
T----m--h---v--e vod--y--vt-----lʹ? T--- m----- v--- v----- a---------- T-b- m-z-n- v-h- v-d-t- a-t-m-b-l-? ----------------------------------- Tobi mozhna vzhe vodyty avtomobilʹ?
Ai voie să bei deja alcool? Т--і --ж-- --е----- алког-л-? Т--- м---- в-- п--- а-------- Т-б- м-ж-а в-е п-т- а-к-г-л-? ----------------------------- Тобі можна вже пити алкоголь? 0
T-b- ---h---vz----yty-al-oh-l-? T--- m----- v--- p--- a-------- T-b- m-z-n- v-h- p-t- a-k-h-l-? ------------------------------- Tobi mozhna vzhe pyty alkoholʹ?
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? Тоб--мож-- вж- ї-д--и---мо-- -а -о--о-? Т--- м---- в-- ї----- с----- з- к------ Т-б- м-ж-а в-е ї-д-т- с-м-м- з- к-р-о-? --------------------------------------- Тобі можна вже їздити самому за кордон? 0
T--i-moz-na vzhe--̈-d--- s-mo-u--a--o--on? T--- m----- v--- i------ s----- z- k------ T-b- m-z-n- v-h- i-z-y-y s-m-m- z- k-r-o-? ------------------------------------------ Tobi mozhna vzhe ïzdyty samomu za kordon?
a avea voie Могти М---- М-г-и ----- Могти 0
M--ty M---- M-h-y ----- Mohty
Avem voie să fumăm aici? Ми ------ т-------т-? М- м----- т-- к------ М- м-ж-м- т-т к-р-т-? --------------------- Ми можемо тут курити? 0
M--m-zhemo t-t-ku----? M- m------ t-- k------ M- m-z-e-o t-t k-r-t-? ---------------------- My mozhemo tut kuryty?
Se poate fuma aici? Можн- -у- к--и--? М---- т-- к------ М-ж-а т-т к-р-т-? ----------------- Можна тут курити? 0
M---na --- k-ry--? M----- t-- k------ M-z-n- t-t k-r-t-? ------------------ Mozhna tut kuryty?
Se poate plăti cu carte de credit? М-----розра--ват-ся -р--и--ою-к---к-ю? М---- р------------ к-------- к------- М-ж-а р-з-а-у-а-и-я к-е-и-н-ю к-р-к-ю- -------------------------------------- Можна розрахуватися кредитною карткою? 0
Mo--------rakh-v---sya-k-e---noy--ka--k-y-? M----- r-------------- k--------- k-------- M-z-n- r-z-a-h-v-t-s-a k-e-y-n-y- k-r-k-y-? ------------------------------------------- Mozhna rozrakhuvatysya kredytnoyu kartkoyu?
Se poate plăti cu cec? М-ж-а розр-ху---ися чек-м? М---- р------------ ч----- М-ж-а р-з-а-у-а-и-я ч-к-м- -------------------------- Можна розрахуватися чеком? 0
Moz-n----zr-kh---tysy- --e-om? M----- r-------------- c------ M-z-n- r-z-a-h-v-t-s-a c-e-o-? ------------------------------ Mozhna rozrakhuvatysya chekom?
Se poate plăti numai cash? Мо--а---пла-ит- г-ті-ко-? М---- з-------- г-------- М-ж-а з-п-а-и-и г-т-в-о-? ------------------------- Можна заплатити готівкою? 0
M-z-na z-pl-tyt- -o-i-k--u? M----- z-------- h--------- M-z-n- z-p-a-y-y h-t-v-o-u- --------------------------- Mozhna zaplatyty hotivkoyu?
Am voie să dau şi eu un telefon? М-жу-- -----е-о--ва--? М--- я з-------------- М-ж- я з-т-л-ф-н-в-т-? ---------------------- Можу я зателефонувати? 0
Mo-h--ya---t--e--nu--ty? M---- y- z-------------- M-z-u y- z-t-l-f-n-v-t-? ------------------------ Mozhu ya zatelefonuvaty?
Am voie să întreb şi eu ceva? Мо-у-я--а-и--т-? М--- я з-------- М-ж- я з-п-т-т-? ---------------- Можу я запитати? 0
Moz-- y- ------ty? M---- y- z-------- M-z-u y- z-p-t-t-? ------------------ Mozhu ya zapytaty?
Am voie să spun şi eu ceva? Можу я--ось-ска-а--? М--- я щ--- с------- М-ж- я щ-с- с-а-а-и- -------------------- Можу я щось сказати? 0
Mozh--y---h----ʹ --az-t-? M---- y- s------ s------- M-z-u y- s-c-o-ʹ s-a-a-y- ------------------------- Mozhu ya shchosʹ skazaty?
Nu are voie să doarmă în parc. Й--у-не-м-ж-а-спа-и - -а-ку. Й--- н- м---- с---- в п----- Й-м- н- м-ж-а с-а-и в п-р-у- ---------------------------- Йому не можна спати в парку. 0
Y--mu -e--ozh-a -p-ty------k-. Y---- n- m----- s---- v p----- Y-o-u n- m-z-n- s-a-y v p-r-u- ------------------------------ Y̆omu ne mozhna spaty v parku.
Nu are voie să doarmă în maşină. Й--- -е---жна ----и-в а--о--біл-. Й--- н- м---- с---- в а---------- Й-м- н- м-ж-а с-а-и в а-т-м-б-л-. --------------------------------- Йому не можна спати в автомобілі. 0
Y-omu-------h-- sp-t--- ---o-ob--i. Y---- n- m----- s---- v a---------- Y-o-u n- m-z-n- s-a-y v a-t-m-b-l-. ----------------------------------- Y̆omu ne mozhna spaty v avtomobili.
Nu are voie să doarmă în gară. Йом---е мо--- сп-ти на--о--алі. Й--- н- м---- с---- н- в------- Й-м- н- м-ж-а с-а-и н- в-к-а-і- ------------------------------- Йому не можна спати на вокзалі. 0
Y̆--u--e------a spaty na v-kzali. Y---- n- m----- s---- n- v------- Y-o-u n- m-z-n- s-a-y n- v-k-a-i- --------------------------------- Y̆omu ne mozhna spaty na vokzali.
Putem lua loc? Мо-н- нам-при-і-т-? М---- н-- п-------- М-ж-а н-м п-и-і-т-? ------------------- Можна нам присісти? 0
M--hna na---r-si--y? M----- n-- p-------- M-z-n- n-m p-y-i-t-? -------------------- Mozhna nam prysisty?
Ne daţi vă rugăm meniul? М-жн--на- мен-? М---- н-- м---- М-ж-а н-м м-н-? --------------- Можна нам меню? 0
M---n- n---me-y-? M----- n-- m----- M-z-n- n-m m-n-u- ----------------- Mozhna nam menyu?
Putem plăti separat? Чи-може-- ми--ап-атити--кремо? Ч- м----- м- з-------- о------ Ч- м-ж-м- м- з-п-а-и-и о-р-м-? ------------------------------ Чи можемо ми заплатити окремо? 0
C-y----h--- -y--a----y-- o-remo? C-- m------ m- z-------- o------ C-y m-z-e-o m- z-p-a-y-y o-r-m-? -------------------------------- Chy mozhemo my zaplatyty okremo?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !