Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   ad Зыгорэм кIэлъэIун

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [тIокIищрэ пшIыкIуплIырэ]

74 [tIokIishhrje pshIykIuplIyrje]

Зыгорэм кIэлъэIун

[Zygorjem kIjeljeIun]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Adyghe Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? Сш----- к----------------- п---------? Сшъхьац къысфыкIэупхъухьан плъэкIыщта? 0
S---'a- k-------------'a- p-----------? Ss----- k---------------- p-----------? Sshh'ac kysfykIjeuphuh'an pljekIyshhta? S-h-'a- k-s-y-I-e-p-u-'a- p-j-k-y-h-t-? ----'-----------------'---------------?
Nu prea scurt, vă rog. Мы----- д----- х------? МыкIэко дэдэу, хъущтмэ? 0
M------- d------, h--------? My------ d------- h--------? MykIjeko djedjeu, hushhtmje? M-k-j-k- d-e-j-u, h-s-h-m-e? ----------------,----------?
Ceva mai scurt, vă rog. ТI---- н--- к------ х------. ТIэкIу нахь кIакоу, хъущтмэ. 0
T------ n--' k-----, h--------. TI----- n--- k------ h--------. TIjekIu nah' kIakou, hushhtmje. T-j-k-u n-h' k-a-o-, h-s-h-m-e. -----------'-------,----------.
Puteţi developa pozele? Су------ з------------ ш-----------? Сурэтхэр зэжъугъэзэфэн шъулъэкIыщта? 0
S--------- z--------------- s-------------? Su-------- z--------------- s-------------? Surjethjer zjezhugjezjefjen shuljekIyshhta? S-r-e-h-e- z-e-h-g-e-j-f-e- s-u-j-k-y-h-t-? ------------------------------------------?
Pozele sunt pe CD. Су------ д----- т----. Сурэтхэр дискым тетых. 0
S--------- d----- t----. Su-------- d----- t----. Surjethjer diskym tetyh. S-r-e-h-e- d-s-y- t-t-h. -----------------------.
Pozele sunt în aparatul foto. Су------ ф------------ д-----. Сурэтхэр фотоаппаратым дэлъых. 0
S--------- f------------ d-----. Su-------- f------------ d-----. Surjethjer fotoapparatym djelyh. S-r-e-h-e- f-t-a-p-r-t-m d-e-y-. -------------------------------.
Îmi puteţi repara ceasul? Сы------ б------------ п---------? Сыхьатыр бгъэцэкIэжьын плъэкIыщта? 0
S--'a--- b------------'y- p-----------? Sy------ b--------------- p-----------? Syh'atyr bgjecjekIjezh'yn pljekIyshhta? S-h'a-y- b-j-c-e-I-e-h'y- p-j-k-y-h-t-? ---'------------------'---------------?
Sticla este spartă. Ап--- к-------. Апчыр къутагъэ. 0
A----- k------. Ap---- k------. Apchyr kutagje. A-c-y- k-t-g-e. --------------.
Bateria este goală. Ба-------- т-------. Батарейкэр тIысыгъэ. 0
B---------- t-------. Ba--------- t-------. Batarejkjer tIysygje. B-t-r-j-j-r t-y-y-j-. --------------------.
Îmi puteţi călca cămaşa? Дж---- у- т-------- ш-----------? Джанэм ут тешъудзэн шъулъэкIыщта? 0
D------- u- t--------- s-------------? Dz------ u- t--------- s-------------? Dzhanjem ut teshudzjen shuljekIyshhta? D-h-n-e- u- t-s-u-z-e- s-u-j-k-y-h-t-? -------------------------------------?
Îmi puteţi curăţa pantalonii? Гъ--------- ш---------- ш-----------? Гъончэджхэр шъуукъэбзын шъулъэкIыщта? 0
G------------- s---------- s-------------? Go------------ s---------- s-------------? Gonchjedzhhjer shuukjebzyn shuljekIyshhta? G-n-h-e-z-h-e- s-u-k-e-z-n s-u-j-k-y-h-t-? -----------------------------------------?
Îmi puteţi repara pantofii? Щы-------- з------------- ш-----------? Щырыкъухэр зэкIэшъудэжьын шъулъэкIыщта? 0
S----------- z--------------'y- s-------------? Sh---------- z----------------- s-------------? Shhyrykuhjer zjekIjeshudjezh'yn shuljekIyshhta? S-h-r-k-h-e- z-e-I-e-h-d-e-h'y- s-u-j-k-y-h-t-? ----------------------------'-----------------?
Îmi daţi vă rog un foc? Сы---- ш-----? Сырныч шъуиIа? 0
S------ s-----? Sy----- s-----? Syrnych shuiIa? S-r-y-h s-u-I-? --------------?
Aveţi chibrite sau o brichetă? Сы---- е н----- м---- з------------ ш-------? Сырныч е нэмыкI машIо зэрэхагъанэрэ шъуиIэна? 0
S------ e n------ m----- z--------------- s--------? Sy----- e n------ m----- z--------------- s--------? Syrnych e njemykI mashIo zjerjehaganjerje shuiIjena? S-r-y-h e n-e-y-I m-s-I- z-e-j-h-g-n-e-j- s-u-I-e-a? ---------------------------------------------------?
Aveţi o scrumieră? Ту----------- з---------- ш-------? Тутынстафэхэр зэратакъорэ шъуиIэна? 0
T-------------- z----------- s--------? Tu------------- z----------- s--------? Tutynstafjehjer zjeratakorje shuiIjena? T-t-n-t-f-e-j-r z-e-a-a-o-j- s-u-I-e-a? --------------------------------------?
Fumaţi ţigări? Си---- у-----? Сигарэ уешъуа? 0
S------ u-----? Si----- u-----? Sigarje ueshua? S-g-r-e u-s-u-? --------------?
Fumaţi ţigarete? Ту--- у-----? Тутын уешъуа? 0
T---- u-----? Tu--- u-----? Tutyn ueshua? T-t-n u-s-u-? ------------?
Fumaţi pipă? Лу----- т---- у-----? ЛулэкIэ тутын уешъуа? 0
L-------- t---- u-----? Lu------- t---- u-----? LuljekIje tutyn ueshua? L-l-e-I-e t-t-n u-s-u-? ----------------------?

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.