Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   lv kaut ko lūgt

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [septiņdesmit četri]

kaut ko lūgt

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Letonă Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? V-i J-- --ra- man---g---z--m---s? V-- J-- v---- m-- n------- m----- V-i J-s v-r-t m-n n-g-i-z- m-t-s- --------------------------------- Vai Jūs varat man nogriezt matus? 0
Nu prea scurt, vă rog. N---ā-āk ----- --dzu. N- p---- ī---- l----- N- p-r-k ī-u-, l-d-u- --------------------- Ne pārāk īsus, lūdzu. 0
Ceva mai scurt, vă rog. Ne-audz-īs----- -ū---. N------ ī------ l----- N-d-u-z ī-ā-u-, l-d-u- ---------------------- Nedaudz īsākus, lūdzu. 0
Puteţi developa pozele? V-i -ūs--ara---ttī---t f-t--rā-i-as? V-- J-- v---- a------- f------------ V-i J-s v-r-t a-t-s-ī- f-t-g-ā-i-a-? ------------------------------------ Vai Jūs varat attīstīt fotogrāfijas? 0
Pozele sunt pe CD. F-to-rā-i-----r---m-a-tdi---. F----------- i- k------------ F-t-g-ā-i-a- i- k-m-a-t-i-k-. ----------------------------- Fotogrāfijas ir kompaktdiskā. 0
Pozele sunt în aparatul foto. Fo-og--f-ja--ir--oto---rātā. F----------- i- f----------- F-t-g-ā-i-a- i- f-t-a-a-ā-ā- ---------------------------- Fotogrāfijas ir fotoaparātā. 0
Îmi puteţi repara ceasul? Vai -ū- --ra- -ala-o- --lk---n-? V-- J-- v---- s------ p--------- V-i J-s v-r-t s-l-b-t p-l-s-e-i- -------------------------------- Vai Jūs varat salabot pulksteni? 0
Sticla este spartă. S---ls-ir-sapl----. S----- i- s-------- S-i-l- i- s-p-ī-i-. ------------------- Stikls ir saplīsis. 0
Bateria este goală. Bate-ija--- -u-š-. B------- i- t----- B-t-r-j- i- t-k-a- ------------------ Baterija ir tukša. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? V-i--ū----ra- ----u---ā- -rek--? V-- J-- v---- i--------- k------ V-i J-s v-r-t i-g-u-i-ā- k-e-l-? -------------------------------- Vai Jūs varat izgludināt kreklu? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? Va- --s----at---t-----bik-e-? V-- J-- v---- i------ b------ V-i J-s v-r-t i-t-r-t b-k-e-? ----------------------------- Vai Jūs varat iztīrīt bikses? 0
Îmi puteţi repara pantofii? Vai--ūs--ar-t s----ot--urp--? V-- J-- v---- s------ k------ V-i J-s v-r-t s-l-b-t k-r-e-? ----------------------------- Vai Jūs varat salabot kurpes? 0
Îmi daţi vă rog un foc? V-i--ū- -a-at-ma- i-do----zs--ķēt? V-- J-- v---- m-- i---- a--------- V-i J-s v-r-t m-n i-d-t a-z-m-ķ-t- ---------------------------------- Vai Jūs varat man iedot aizsmēķēt? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? V----um--i---ēr-oc--i-v-i-šķi-ta---? V-- J--- i- s-------- v-- š--------- V-i J-m- i- s-r-o-i-i v-i š-i-t-v-s- ------------------------------------ Vai Jums ir sērkociņi vai šķiltavas? 0
Aveţi o scrumieră? Va-----s -- --l---tr--k-? V-- J--- i- p---- t------ V-i J-m- i- p-l-u t-a-k-? ------------------------- Vai Jums ir pelnu trauks? 0
Fumaţi ţigări? Va- -ū--smēķ-jat-c-gā--s? V-- J-- s------- c------- V-i J-s s-ē-ē-a- c-g-r-s- ------------------------- Vai Jūs smēķējat cigārus? 0
Fumaţi ţigarete? V-i--ū- s----j-- cig-retes? V-- J-- s------- c--------- V-i J-s s-ē-ē-a- c-g-r-t-s- --------------------------- Vai Jūs smēķējat cigaretes? 0
Fumaţi pipă? Vai-J-- -m---jat---pi? V-- J-- s------- p---- V-i J-s s-ē-ē-a- p-p-? ---------------------- Vai Jūs smēķējat pīpi? 0

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.