Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   sk o niečo poprosiť

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [sedemdesiatštyri]

o niečo poprosiť

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? Môžete m-----rihať --as-? M_____ m_ o_______ v_____ M-ž-t- m- o-t-i-a- v-a-y- ------------------------- Môžete mi ostrihať vlasy? 0
Nu prea scurt, vă rog. Ni- príl-- na ------- -r-s-m. N__ p_____ n_ k______ p______ N-e p-í-i- n- k-á-k-, p-o-í-. ----------------------------- Nie príliš na krátko, prosím. 0
Ceva mai scurt, vă rog. T-o--u -ra-š--, ---sí-. T_____ k_______ p______ T-o-h- k-a-š-e- p-o-í-. ----------------------- Trochu kratšie, prosím. 0
Puteţi developa pozele? Mô-e-e ---o-a- -o-k-? M_____ v______ f_____ M-ž-t- v-v-l-ť f-t-y- --------------------- Môžete vyvolať fotky? 0
Pozele sunt pe CD. F-tk- sú ---CD. F____ s_ n_ C__ F-t-y s- n- C-. --------------- Fotky sú na CD. 0
Pozele sunt în aparatul foto. Fotk---- ---fot-apa-á-e. F____ s_ v_ f___________ F-t-y s- v- f-t-a-a-á-e- ------------------------ Fotky sú vo fotoaparáte. 0
Îmi puteţi repara ceasul? Mô-ete-o-rav-- t-e----i-y? M_____ o______ t__ h______ M-ž-t- o-r-v-ť t-e h-d-n-? -------------------------- Môžete opraviť tie hodiny? 0
Sticla este spartă. S-lo -- r--b-té. S___ j_ r_______ S-l- j- r-z-i-é- ---------------- Sklo je rozbité. 0
Bateria este goală. B--ér-------ráz-n-. B______ j_ p_______ B-t-r-a j- p-á-d-a- ------------------- Batéria je prázdna. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? M---te -y--hli---- -o-e--? M_____ v_______ t_ k______ M-ž-t- v-ž-h-i- t- k-š-ľ-? -------------------------- Môžete vyžehliť tú košeľu? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? Mô-et--vy--st---tie---------? M_____ v_______ t__ n________ M-ž-t- v-č-s-i- t-e n-h-v-c-? ----------------------------- Môžete vyčistiť tie nohavice? 0
Îmi puteţi repara pantofii? M--ete o-r--iť---- topá-k-? M_____ o______ t__ t_______ M-ž-t- o-r-v-ť t-e t-p-n-y- --------------------------- Môžete opraviť tie topánky? 0
Îmi daţi vă rog un foc? M-žete--i ----o-eň? M_____ m_ d__ o____ M-ž-t- m- d-ť o-e-? ------------------- Môžete mi dať oheň? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? M-t---áp-lk---lebo zapa--v-č? M___ z______ a____ z_________ M-t- z-p-l-y a-e-o z-p-ľ-v-č- ----------------------------- Máte zápalky alebo zapaľovač? 0
Aveţi o scrumieră? Má-- -opo----? M___ p________ M-t- p-p-l-í-? -------------- Máte popolník? 0
Fumaţi ţigări? F-j-ít- -ig-r-? F______ c______ F-j-í-e c-g-r-? --------------- Fajčíte cigary? 0
Fumaţi ţigarete? Fajč--e -i---et-? F______ c________ F-j-í-e c-g-r-t-? ----------------- Fajčíte cigarety? 0
Fumaţi pipă? Fajčí---f--ku? F______ f_____ F-j-í-e f-j-u- -------------- Fajčíte fajku? 0

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.