Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   sv be om något

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [sjuttiofyra]

be om något

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? K-- -- klippa m-t- -å-? K-- n- k----- m--- h--- K-n n- k-i-p- m-t- h-r- ----------------------- Kan ni klippa mitt hår? 0
Nu prea scurt, vă rog. I-t----r ---------k. I--- f-- k---- t---- I-t- f-r k-r-, t-c-. -------------------- Inte för kort, tack. 0
Ceva mai scurt, vă rog. Li-et k-r-are- -ack. L---- k------- t---- L-t-t k-r-a-e- t-c-. -------------------- Litet kortare, tack. 0
Puteţi developa pozele? K-- n----a-------b-ld-rna? K-- n- f-------- b-------- K-n n- f-a-k-l-a b-l-e-n-? -------------------------- Kan ni framkalla bilderna? 0
Pozele sunt pe CD. F-t-n- -- på -d:n. F----- ä- p- c---- F-t-n- ä- p- c-:-. ------------------ Fotona är på cd:n. 0
Pozele sunt în aparatul foto. F-t-n--är --k-me---. F----- ä- i k------- F-t-n- ä- i k-m-r-n- -------------------- Fotona är i kameran. 0
Îmi puteţi repara ceasul? Ka--ni--epar--a-----kan? K-- n- r------- k------- K-n n- r-p-r-r- k-o-k-n- ------------------------ Kan ni reparera klockan? 0
Sticla este spartă. G----- -- s-nd-r. G----- ä- s------ G-a-e- ä- s-n-e-. ----------------- Glaset är sönder. 0
Bateria este goală. Bat---i---är s--t. B-------- ä- s---- B-t-e-i-t ä- s-u-. ------------------ Batteriet är slut. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? Ka--n- -t---a-s--o-ta-? K-- n- s----- s-------- K-n n- s-r-k- s-j-r-a-? ----------------------- Kan ni stryka skjortan? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? K----- -ö-a --n--b--o-na? K-- n- g--- r--- b------- K-n n- g-r- r-n- b-x-r-a- ------------------------- Kan ni göra rent byxorna? 0
Îmi puteţi repara pantofii? Kan n- -------- --or-a? K-- n- r------- s------ K-n n- r-p-r-r- s-o-n-? ----------------------- Kan ni reparera skorna? 0
Îmi daţi vă rog un foc? K----i -e m-- ---? K-- n- g- m-- e--- K-n n- g- m-g e-d- ------------------ Kan ni ge mig eld? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? H----i-------i-k-r--l--- -n-t-nd-r-? H-- n- t---------- e---- e- t------- H-r n- t-n-s-i-k-r e-l-r e- t-n-a-e- ------------------------------------ Har ni tändstickor eller en tändare? 0
Aveţi o scrumieră? Har ni-e- --k---p? H-- n- e- a------- H-r n- e- a-k-o-p- ------------------ Har ni en askkopp? 0
Fumaţi ţigări? R--------c-ga--? R---- n- c------ R-k-r n- c-g-r-? ---------------- Röker ni cigarr? 0
Fumaţi ţigarete? R--er--i-c-g--e-t-r? R---- n- c---------- R-k-r n- c-g-r-t-e-? -------------------- Röker ni cigaretter? 0
Fumaţi pipă? Rök-- -i-p---? R---- n- p---- R-k-r n- p-p-? -------------- Röker ni pipa? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.