Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 1   »   ka დასაბუთება

75 [şaptezeci şi cinci]

a „argumenta” ceva 1

a „argumenta” ceva 1

75 [სამოცდათხუთმეტი]

75 [samotsdatkhutmet\'i]

დასაბუთება

[dasabuteba]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
De ce nu veniţi? რა-ო--ა- მ-დ-ხ-რ-? რ---- ა- მ-------- რ-ტ-მ ა- მ-დ-ხ-რ-? ------------------ რატომ არ მოდიხართ? 0
rat-om a-----i--ar-? r----- a- m--------- r-t-o- a- m-d-k-a-t- -------------------- rat'om ar modikhart?
Vremea este aşa de rea. ძა-იან -უ-ი--მ-ნ-ი-. ძ----- ც--- ა------- ძ-ლ-ა- ც-დ- ა-ი-დ-ა- -------------------- ძალიან ცუდი ამინდია. 0
dz--i-n -s-di--mi---a. d------ t---- a------- d-a-i-n t-u-i a-i-d-a- ---------------------- dzalian tsudi amindia.
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea. ა- -ოვდ-ვ--,-რად-ან--სე-ი---დ----. ა- მ-------- რ----- ა---- ა------- ა- მ-ვ-ი-ა-, რ-დ-ა- ა-ე-ი ა-დ-რ-ა- ---------------------------------- არ მოვდივარ, რადგან ასეთი ავდარია. 0
a-------var,-r-dg---a---- ---a---. a- m-------- r----- a---- a------- a- m-v-i-a-, r-d-a- a-e-i a-d-r-a- ---------------------------------- ar movdivar, radgan aseti avdaria.
De ce nu vine? რ-ტ-მ--რ--ო-ი-? რ---- ა- მ----- რ-ტ-მ ა- მ-დ-ს- --------------- რატომ არ მოდის? 0
r--'o- -- m--is? r----- a- m----- r-t-o- a- m-d-s- ---------------- rat'om ar modis?
El nu este invitat. ი- -რ არ-ს -აპ---ჟ----ი. ი- ა- ა--- დ------------ ი- ა- ა-ი- დ-პ-ტ-ჟ-ბ-ლ-. ------------------------ ის არ არის დაპატიჟებული. 0
i--a- a-is -a-'a-----e-u--. i- a- a--- d--------------- i- a- a-i- d-p-a-'-z-e-u-i- --------------------------- is ar aris dap'at'izhebuli.
El nu vine pentru că nu este invitat. ი- -- -ო-ის---ა-გ-ნ -რ-არ-- დაპ--იჟე----. ი- ა- მ----- რ----- ა- ა--- დ------------ ი- ა- მ-დ-ს- რ-დ-ა- ა- ა-ი- დ-პ-ტ-ჟ-ბ-ლ-. ----------------------------------------- ის არ მოდის, რადგან არ არის დაპატიჟებული. 0
is -r---d-s,---dgan--- -ri----p'-t'----buli. i- a- m----- r----- a- a--- d--------------- i- a- m-d-s- r-d-a- a- a-i- d-p-a-'-z-e-u-i- -------------------------------------------- is ar modis, radgan ar aris dap'at'izhebuli.
De ce nu vii? რ--ომ არ -ო-----? რ---- ა- მ------- რ-ტ-მ ა- მ-დ-ხ-რ- ----------------- რატომ არ მოდიხარ? 0
r-t--m -r modi---r? r----- a- m-------- r-t-o- a- m-d-k-a-? ------------------- rat'om ar modikhar?
Nu am timp. დრო არ-მაქვს. დ-- ა- მ----- დ-ო ა- მ-ქ-ს- ------------- დრო არ მაქვს. 0
d----r------. d-- a- m----- d-o a- m-k-s- ------------- dro ar makvs.
Nu vin pentru că nu am timp. არ--ო--ივარ, რადგ-- დ---ა- მ-ქვს. ა- მ-------- რ----- დ-- ა- მ----- ა- მ-ვ-ი-ა-, რ-დ-ა- დ-ო ა- მ-ქ-ს- --------------------------------- არ მოვდივარ, რადგან დრო არ მაქვს. 0
ar -o-di--r--rad--n-dr--a--m-k-s. a- m-------- r----- d-- a- m----- a- m-v-i-a-, r-d-a- d-o a- m-k-s- --------------------------------- ar movdivar, radgan dro ar makvs.
De ce nu rămâi? რ-ტომ -რ -ჩები? რ---- ა- რ----- რ-ტ-მ ა- რ-ე-ი- --------------- რატომ არ რჩები? 0
r-t--- ar r-hebi? r----- a- r------ r-t-o- a- r-h-b-? ----------------- rat'om ar rchebi?
Mai trebuie să lucrez. კი-ევ --ქვს ---უშ-ო. კ---- მ---- ს------- კ-დ-ვ მ-ქ-ს ს-მ-შ-ო- -------------------- კიდევ მაქვს სამუშაო. 0
k-i-e--m---s ----sh-o. k----- m---- s-------- k-i-e- m-k-s s-m-s-a-. ---------------------- k'idev makvs samushao.
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez. არ ვრ-ე-ი,-რა-გან--იდე- მ-ქვ---ა-----. ა- ვ------ რ----- კ---- მ---- ს------- ა- ვ-ჩ-ბ-, რ-დ-ა- კ-დ-ვ მ-ქ-ს ს-მ-შ-ო- -------------------------------------- არ ვრჩები, რადგან კიდევ მაქვს სამუშაო. 0
a--v-cheb-,-ra--a- --id-v --kvs-s-mu---o. a- v------- r----- k----- m---- s-------- a- v-c-e-i- r-d-a- k-i-e- m-k-s s-m-s-a-. ----------------------------------------- ar vrchebi, radgan k'idev makvs samushao.
De ce plecaţi deja? უ-ვ--მ-დი-არ-? უ--- მ-------- უ-ვ- მ-დ-ხ-რ-? -------------- უკვე მიდიხართ? 0
uk'---mi--kh--t? u---- m--------- u-'-e m-d-k-a-t- ---------------- uk've midikhart?
Sunt obosit. და------ვ-რ. დ------ ვ--- დ-ღ-ი-ი ვ-რ- ------------ დაღლილი ვარ. 0
daghli-i-va-. d------- v--- d-g-l-l- v-r- ------------- daghlili var.
Plec pentru că sunt obosit. მ-ვდი-არ,----გ-ნ -ა-ლილი -ა-. მ-------- რ----- დ------ ვ--- მ-ვ-ი-ა-, რ-დ-ა- დ-ღ-ი-ი ვ-რ- ----------------------------- მივდივარ, რადგან დაღლილი ვარ. 0
mi-d-v----r-d--n -a-hl----var. m-------- r----- d------- v--- m-v-i-a-, r-d-a- d-g-l-l- v-r- ------------------------------ mivdivar, radgan daghlili var.
De ce plecaţi deja? რ-ტო- მიე-გ------ი- ---ე? რ---- მ------------ უ---- რ-ტ-მ მ-ე-გ-ა-რ-ბ-თ უ-ვ-? ------------------------- რატომ მიემგზავრებით უკვე? 0
ra-'o- m-e-g-a----it -k-v-? r----- m------------ u----- r-t-o- m-e-g-a-r-b-t u-'-e- --------------------------- rat'om miemgzavrebit uk've?
Este deja târziu. უკ----ვიან-არის. უ--- გ---- ა---- უ-ვ- გ-ი-ნ ა-ი-. ---------------- უკვე გვიან არის. 0
uk've-gv-a--ari-. u---- g---- a---- u-'-e g-i-n a-i-. ----------------- uk've gvian aris.
Plec pentru că deja este târziu. მ-----ზავ-ე-ი- რა-გან --ი-ნ--. მ------------- რ----- გ------- მ-ვ-მ-ზ-ვ-ე-ი- რ-დ-ა- გ-ი-ნ-ა- ------------------------------ მივემგზავრები, რადგან გვიანია. 0
m-v-m-zavre-i------an ---an-a. m------------- r----- g------- m-v-m-z-v-e-i- r-d-a- g-i-n-a- ------------------------------ mivemgzavrebi, radgan gviania.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?

Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul. Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm. Devenim mai creativi şi mai flexibili. Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve. Memoria este exersată prin învăţare. Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine. Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede. Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru. Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede. Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor. Dar modul în care iau decizii depinde şi de limbă. Limba în care gândim ne influenţează deciziile. Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi. Toţi subiecţii erau bilingvi. Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă. Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare. Era vorba despre cum rezolvau o problemă. Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni. Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă. Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi. Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau! Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul. Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure. După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri. Aici, s-a constatat o diferenţă clară. Când foloseau limba străină, erau mai raţionali. Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină. Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.