Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 2   »   eo pravigi ion 2

76 [şaptezeci şi şase]

a „argumenta” ceva 2

a „argumenta” ceva 2

76 [sepdek ses]

pravigi ion 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
De ce nu ai venit? K-a- ----e--en--? K--- v- n- v----- K-a- v- n- v-n-s- ----------------- Kial vi ne venis? 0
Am fost bolnav. Mi -s-i----l---a. M- e---- m------- M- e-t-s m-l-a-a- ----------------- Mi estis malsana. 0
Nu am venit pentru că am fost bolnav. M---e--en-s--ar--- -s--- --l---a. M- n- v---- ĉ-- m- e---- m------- M- n- v-n-s ĉ-r m- e-t-s m-l-a-a- --------------------------------- Mi ne venis ĉar mi estis malsana. 0
De ce nu a venit? K-a- -i ----en-s? K--- ŝ- n- v----- K-a- ŝ- n- v-n-s- ----------------- Kial ŝi ne venis? 0
Ea era obosită. Ŝ--e-ti----c-. Ŝ- e---- l---- Ŝ- e-t-s l-c-. -------------- Ŝi estis laca. 0
Ea nu a venit pentru că era obosită. Ŝ- ne --n----ar-ŝ--e-tis --ca. Ŝ- n- v---- ĉ-- ŝ- e---- l---- Ŝ- n- v-n-s ĉ-r ŝ- e-t-s l-c-. ------------------------------ Ŝi ne venis ĉar ŝi estis laca. 0
De ce nu a venit? Ki----i ne-----s? K--- l- n- v----- K-a- l- n- v-n-s- ----------------- Kial li ne venis? 0
El nu avea chef. Li-ne e---. L- n- e---- L- n- e-i-. ----------- Li ne emis. 0
El nu a venit pentru că nu avea chef. Li n-----i--ĉar -i--e -m--. L- n- v---- ĉ-- l- n- e---- L- n- v-n-s ĉ-r l- n- e-i-. --------------------------- Li ne venis ĉar li ne emis. 0
De ce nu aţi venit? Ki-l -i -- ve-is? K--- v- n- v----- K-a- v- n- v-n-s- ----------------- Kial vi ne venis? 0
Maşina noastră este stricată. Ni----t---an---. N-- a--- p------ N-a a-t- p-n-i-. ---------------- Nia aŭto paneis. 0
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată. N- ne--en-s --r-----a--- -a-ei-. N- n- v---- ĉ-- n-- a--- p------ N- n- v-n-s ĉ-r n-a a-t- p-n-i-. -------------------------------- Ni ne venis ĉar nia aŭto paneis. 0
De ce nu au venit oamenii? K--l------m-j -e-v-ni-? K--- l- h---- n- v----- K-a- l- h-m-j n- v-n-s- ----------------------- Kial la homoj ne venis? 0
Au pierdut trenul. I-i m--t-a--- la tr--n-n. I-- m-------- l- t------- I-i m-l-r-f-s l- t-a-n-n- ------------------------- Ili maltrafis la trajnon. 0
Nu au venit pentru că au pierdut trenul. Il--ne venis ĉar-i-- m-l-r-fis-la -ra--o-. I-- n- v---- ĉ-- i-- m-------- l- t------- I-i n- v-n-s ĉ-r i-i m-l-r-f-s l- t-a-n-n- ------------------------------------------ Ili ne venis ĉar ili maltrafis la trajnon. 0
De ce nu ai venit? Ki-l--- n- v---s? K--- v- n- v----- K-a- v- n- v-n-s- ----------------- Kial vi ne venis? 0
Nu am avut voie. M- ne -ajtis. M- n- r------ M- n- r-j-i-. ------------- Mi ne rajtis. 0
Nu am venit pentru că nu am avut voie. Mi--- veni- ĉ-- -i--e ra-t-s. M- n- v---- ĉ-- m- n- r------ M- n- v-n-s ĉ-r m- n- r-j-i-. ----------------------------- Mi ne venis ĉar mi ne rajtis. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile indigenilor din America

În America se vorbesc diferite limbi. Engleza este limba principală a Americii de Nord. În America de Sud, predomină spaniola şi portugheza. Toate aceste limbi au venit din Europa în America. Înainte de colonizare, se vorbeau alte limbi. Aceste limbi sunt cunoscute sub numele de limbile indigene ale Americii. Până astăzi, ele nu au fost cu adevărat studiate. Diversitatea acestor limbi este enormă. Estimăm că există aproape 60 de familii de limbi. America de Sud poate numara în jur de 150. În plus, mai există multe limbi izolate. Toate aceste limbi sunt foarte diferite unele de altele. Ele au foarte puţine structuri comune. De aceea este greu să clasificăm limbile. Faptul că sunt atât de diferite unele de altele se explică prin istoria Americii. America a fost populată în mai multe etape. Primii oamenii au venit în America acum 10000 de ani. Fiecare popor şi-a adus limba sa şi conţinutul său. Limbile indigene se aseamănă mult cu limbile asiatice. Situaţia limbilor vechi ale Americii nu e la fel peste tot. În sudul Americii, mai sunt încă vii multe limbi indiene. Limbi ca guarani sau quechua au milioane de locuitori activi. În schimb, în America de Nord practic au dispărut multe limbi. Cultura indienilor din America de Nord a fost mult timp asuprită. Astfel, limbile lor s-au pierdut. Dar, interesul pentru ele a crescut în ultimii ani. Există multe programe pentru a educa şi proteja aceste limbi. Ele chiar pot avea un viitor.