Dicționar de expresii

ro a „argumenta” ceva 3   »   el Αιτιολογώ κάτι 3

77 [şaptezeci şi şapte]

a „argumenta” ceva 3

a „argumenta” ceva 3

77 [εβδομήντα επτά]

77 [ebdomḗnta eptá]

Αιτιολογώ κάτι 3

[Aitiologṓ káti 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
De ce nu mâncaţi tortul? Για-ί---- -ρ-τ--τη------τα; Γ---- δ-- τ---- τ-- τ------ Γ-α-ί δ-ν τ-ώ-ε τ-ν τ-ύ-τ-; --------------------------- Γιατί δεν τρώτε την τούρτα; 0
Gi-tí --n-tr-----ēn----rt-? G---- d-- t---- t-- t------ G-a-í d-n t-ṓ-e t-n t-ú-t-? --------------------------- Giatí den trṓte tēn toúrta?
Trebuie să slăbesc. Πρ-πε- να--ά-ω-κι-ά. Π----- ν- χ--- κ---- Π-έ-ε- ν- χ-σ- κ-λ-. -------------------- Πρέπει να χάσω κιλά. 0
P-é----n- c-á-- ki--. P----- n- c---- k---- P-é-e- n- c-á-ō k-l-. --------------------- Prépei na chásō kilá.
Nu îl mănânc pentru că trebuie să slăbesc. Δ-----ν τ-ώω -πει---πρ---ι-ν- χά-ω -ιλ-. Δ-- τ-- τ--- ε----- π----- ν- χ--- κ---- Δ-ν τ-ν τ-ώ- ε-ε-δ- π-έ-ε- ν- χ-σ- κ-λ-. ---------------------------------------- Δεν την τρώω επειδή πρέπει να χάσω κιλά. 0
D---tē--t-ṓō epe--ḗ-pr-----n- chá-----l-. D-- t-- t--- e----- p----- n- c---- k---- D-n t-n t-ṓ- e-e-d- p-é-e- n- c-á-ō k-l-. ----------------------------------------- Den tēn trṓō epeidḗ prépei na chásō kilá.
De ce nu beţi berea? Γ--τ- δε- π-νε-ε-τ-ν-μπ--α; Γ---- δ-- π----- τ-- μ----- Γ-α-ί δ-ν π-ν-τ- τ-ν μ-ύ-α- --------------------------- Γιατί δεν πίνετε την μπύρα; 0
Gi-tí --n----et---ē---p--a? G---- d-- p----- t-- m----- G-a-í d-n p-n-t- t-n m-ý-a- --------------------------- Giatí den pínete tēn mpýra?
Mai trebuie să conduc. Πρέπ-ι--- ο--γ-σ----τά. Π----- ν- ο------ μ---- Π-έ-ε- ν- ο-η-ή-ω μ-τ-. ----------------------- Πρέπει να οδηγήσω μετά. 0
Pré--i n-------sō--et-. P----- n- o------ m---- P-é-e- n- o-ē-ḗ-ō m-t-. ----------------------- Prépei na odēgḗsō metá.
Nu o beau pentru că mai trebuie să conduc. Δε---ην-π-ν--ε--ι-ή πρέπει ----δη-ή---μ-τ-. Δ-- τ-- π--- ε----- π----- ν- ο------ μ---- Δ-ν τ-ν π-ν- ε-ε-δ- π-έ-ε- ν- ο-η-ή-ω μ-τ-. ------------------------------------------- Δεν την πίνω επειδή πρέπει να οδηγήσω μετά. 0
Den --- -í---e----- prép-i -- -dēg-s--m-tá. D-- t-- p--- e----- p----- n- o------ m---- D-n t-n p-n- e-e-d- p-é-e- n- o-ē-ḗ-ō m-t-. ------------------------------------------- Den tēn pínō epeidḗ prépei na odēgḗsō metá.
De ce nu bei cafeaua? Γ---- -εν π-ν-ις-τ-ν ----; Γ---- δ-- π----- τ-- κ---- Γ-α-ί δ-ν π-ν-ι- τ-ν κ-φ-; -------------------------- Γιατί δεν πίνεις τον καφέ; 0
G-a----en-----i--to- ka-h-? G---- d-- p----- t-- k----- G-a-í d-n p-n-i- t-n k-p-é- --------------------------- Giatí den píneis ton kaphé?
Este rece. Εί--ι κ---ς. Ε---- κ----- Ε-ν-ι κ-ύ-ς- ------------ Είναι κρύος. 0
E---- -r---. E---- k----- E-n-i k-ý-s- ------------ Eínai krýos.
Nu o beau pentru că este rece. Δ-ν-τον---νω-ε---δ- ---α- -ρύ--. Δ-- τ-- π--- ε----- ε---- κ----- Δ-ν τ-ν π-ν- ε-ε-δ- ε-ν-ι κ-ύ-ς- -------------------------------- Δεν τον πίνω επειδή είναι κρύος. 0
D-- t-----nō-e-e-d- -í-ai---ý-s. D-- t-- p--- e----- e---- k----- D-n t-n p-n- e-e-d- e-n-i k-ý-s- -------------------------------- Den ton pínō epeidḗ eínai krýos.
De ce nu bei ceaiul? Γ--τ--δεν-πίν----το--σάι; Γ---- δ-- π----- τ- τ---- Γ-α-ί δ-ν π-ν-ι- τ- τ-ά-; ------------------------- Γιατί δεν πίνεις το τσάι; 0
G-a-í-d-n-pí---s-to ts--? G---- d-- p----- t- t---- G-a-í d-n p-n-i- t- t-á-? ------------------------- Giatí den píneis to tsái?
Nu am zahăr. Δ---έ-- ζάχαρη. Δ-- έ-- ζ------ Δ-ν έ-ω ζ-χ-ρ-. --------------- Δεν έχω ζάχαρη. 0
D-n é--ō---cha-ē. D-- é--- z------- D-n é-h- z-c-a-ē- ----------------- Den échō zácharē.
Nu îl beau pentru că nu am zahăr. Δε---- π--ω-επ-ι-ή-δεν έ-ω -άχαρη. Δ-- τ- π--- ε----- δ-- έ-- ζ------ Δ-ν τ- π-ν- ε-ε-δ- δ-ν έ-ω ζ-χ-ρ-. ---------------------------------- Δεν το πίνω επειδή δεν έχω ζάχαρη. 0
Den-to-p--ō---e--ḗ-d-n-échō-zác-arē. D-- t- p--- e----- d-- é--- z------- D-n t- p-n- e-e-d- d-n é-h- z-c-a-ē- ------------------------------------ Den to pínō epeidḗ den échō zácharē.
De ce nu mâncaţi supa? Γι-τί-δεν-τρ--ε--ην -ο--α; Γ---- δ-- τ---- τ-- σ----- Γ-α-ί δ-ν τ-ώ-ε τ-ν σ-ύ-α- -------------------------- Γιατί δεν τρώτε την σούπα; 0
Giatí d-n t-ṓ-e-t-- ----a? G---- d-- t---- t-- s----- G-a-í d-n t-ṓ-e t-n s-ú-a- -------------------------- Giatí den trṓte tēn soúpa?
Nu am comandat-o. Δ----η- --ρήγ-ει--. Δ-- τ-- π---------- Δ-ν τ-ν π-ρ-γ-ε-λ-. ------------------- Δεν την παρήγγειλα. 0
Den --n ---ḗng-ila. D-- t-- p---------- D-n t-n p-r-n-e-l-. ------------------- Den tēn parḗngeila.
Nu o mănânc pentru că nu am comandat-o. Δ-ν---- --ώω επε--ή--ε- -η---α-ήγ-----. Δ-- τ-- τ--- ε----- δ-- τ-- π---------- Δ-ν τ-ν τ-ώ- ε-ε-δ- δ-ν τ-ν π-ρ-γ-ε-λ-. --------------------------------------- Δεν την τρώω επειδή δεν την παρήγγειλα. 0
De--tē--t-ṓ-----i-ḗ-d-n tēn-p-r-ngeil-. D-- t-- t--- e----- d-- t-- p---------- D-n t-n t-ṓ- e-e-d- d-n t-n p-r-n-e-l-. --------------------------------------- Den tēn trṓō epeidḗ den tēn parḗngeila.
De ce nu mâncaţi carnea? Για-ί-δεν-τ-ώ----ο κρ-ας; Γ---- δ-- τ---- τ- κ----- Γ-α-ί δ-ν τ-ώ-ε τ- κ-έ-ς- ------------------------- Γιατί δεν τρώτε το κρέας; 0
G--t- --n t-ṓte--- k----? G---- d-- t---- t- k----- G-a-í d-n t-ṓ-e t- k-é-s- ------------------------- Giatí den trṓte to kréas?
Eu sunt vegetarian. Ε--αι χο-το---ος. Ε---- χ---------- Ε-μ-ι χ-ρ-ο-ά-ο-. ----------------- Είμαι χορτοφάγος. 0
E-ma--ch--t-ph-g--. E---- c------------ E-m-i c-o-t-p-á-o-. ------------------- Eímai chortophágos.
Nu o mănânc pentru că sunt vegetarian. Δε- τ-----ω-ε---δ--είμ---χ---ο-άγος. Δ-- τ- τ--- ε----- ε---- χ---------- Δ-ν τ- τ-ώ- ε-ε-δ- ε-μ-ι χ-ρ-ο-ά-ο-. ------------------------------------ Δεν το τρώω επειδή είμαι χορτοφάγος. 0
D---t----ṓō --ei----í--i-ch--t-p--g-s. D-- t- t--- e----- e---- c------------ D-n t- t-ṓ- e-e-d- e-m-i c-o-t-p-á-o-. -------------------------------------- Den to trṓō epeidḗ eímai chortophágos.

Gesturile ajută la învăţarea vocabularului

Când învăţăm vocabularul, creierul nostru are mult de lucru. El trebuie să stocheze fiecare cuvânt nou. Dar ne putem susţine creierul în timp ce învăţăm. Putem face asta cu ajutorul gesturilor. Gesturile ne ajută memoria. Ea reţine mai bine cuvintele atunci când folosim gestica. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu. Cercetătorii le-au dat subiecţilor să înveţe cuvinte. Aceste cuvinte nu existau cu adevărat. Ele aparţineau unei limbi artificiale. Unele cuvinte au fost învăţate de subiecţi cu ajutorul gesturilor. Adică, subiecţii nu făceau altceva decât să asculte sau să citească nişte cuvinte. Cu ajutorul gesturilor, ei imitau semnificaţia cuvintelor. În timp ce învăţau, le-a fost măsurată activitatea corticală. Cercetătorii au făcut o descoperire importantă. Când cuvintele erau învăţate prin gesturi, mai multe zone din creier erau active. Alături de centrul de limbaj, aveau activitate şi zonele senzo-motrice. Această activitate suplimentară a creierului ne influenţează memoria. Învăţând prin gesturi, se creează reţele complexe. Aceste reţele stochează cuvintele noi în mai multe părţi ale creierului. Astfel, vocabularul poate fi procesat mai eficient. Când vrem să folosim anumite cuvinte, creierul le găseşte mult mai repede. Ele sunt mult mai bine depozitate. Este important ca gestul să aibă legătură cu cuvântul. Creierul recunoaşte când un cuvânt şi un gest nu se potrivesc. Aceste descoperiri pot duce la noi metode de predare. Persoanele care ştiu puţine lucruri despre limbă, o învaţă mai greu. Poate ar învăţa mai uşor dacă ar imita cuvintele prin gesturi.