Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   ca Adjectius 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [setanta-nou]

Adjectius 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. Por-o-u--v---i---la-. P---- u- v----- b---- P-r-o u- v-s-i- b-a-. --------------------- Porto un vestit blau. 0
Eu port o rochie roşie. Por-o ------t---verm-l-. P---- u- v----- v------- P-r-o u- v-s-i- v-r-e-l- ------------------------ Porto un vestit vermell. 0
Eu port o rochie verde. P--t---n v---i--v-rd. P---- u- v----- v---- P-r-o u- v-s-i- v-r-. --------------------- Porto un vestit verd. 0
Cumpăr o poşetă neagră. C-mpr--una-b-ssa -e-ra. C----- u-- b---- n----- C-m-r- u-a b-s-a n-g-a- ----------------------- Compro una bossa negra. 0
Cumpăr o poşetă maro. C-mp-o una---ss- m----. C----- u-- b---- m----- C-m-r- u-a b-s-a m-r-ó- ----------------------- Compro una bossa marró. 0
Cumpăr o poşetă albă. C----o--na bo--a-bl-nca. C----- u-- b---- b------ C-m-r- u-a b-s-a b-a-c-. ------------------------ Compro una bossa blanca. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. Ne---sit---- c-t-e ---. N-------- u- c---- n--- N-c-s-i-o u- c-t-e n-u- ----------------------- Necessito un cotxe nou. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. Nec-ss-t--un---txe-ràp--. N-------- u- c---- r----- N-c-s-i-o u- c-t-e r-p-d- ------------------------- Necessito un cotxe ràpid. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. N---ssi-o -- co--e --mode. N-------- u- c---- c------ N-c-s-i-o u- c-t-e c-m-d-. -------------------------- Necessito un cotxe còmode. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. A---lt -i--iu u-----na-gr-n-- vel--. A d--- h- v-- u-- d--- g--- / v----- A d-l- h- v-u u-a d-n- g-a- / v-l-a- ------------------------------------ A dalt hi viu una dona gran / vella. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. A da---hi viu-u---do-a --as--. A d--- h- v-- u-- d--- g------ A d-l- h- v-u u-a d-n- g-a-s-. ------------------------------ A dalt hi viu una dona grassa. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. A --i--h--v-u--na----a--u-i---. A b--- h- v-- u-- d--- c------- A b-i- h- v-u u-a d-n- c-r-o-a- ------------------------------- A baix hi viu una dona curiosa. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. E---n--t-e----nvida------n g-n------àt-c-. E-- n------ c-------- e--- g--- s--------- E-s n-s-r-s c-n-i-a-s e-e- g-n- s-m-à-i-a- ------------------------------------------ Els nostres convidats eren gent simpàtica. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. E-s nostre- -o-vid-ts-e-en gent -d-cada. E-- n------ c-------- e--- g--- e------- E-s n-s-r-s c-n-i-a-s e-e- g-n- e-u-a-a- ---------------------------------------- Els nostres convidats eren gent educada. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. El----st--s--on-i-at--er-n ge-t --te-----n-. E-- n------ c-------- e--- g--- i----------- E-s n-s-r-s c-n-i-a-s e-e- g-n- i-t-r-s-a-t- -------------------------------------------- Els nostres convidats eren gent interessant. 0
Eu am copii cuminţi. T--- un----ll--en-----do-s. T--- u-- f---- e----------- T-n- u-s f-l-s e-c-n-a-o-s- --------------------------- Tinc uns fills encantadors. 0
Dar vecinii au copii obraznici. P--ò -l- -eï-----ne- uns----- --l-d--at-. P--- e-- v---- t---- u-- n--- m---------- P-r- e-s v-ï-s t-n-n u-s n-n- m-l-d-c-t-. ----------------------------------------- Però els veïns tenen uns nens maleducats. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Q-e e- --r--n b--e--------fi--s? Q-- e- p----- b- e-- s--- f----- Q-e e- p-r-e- b- e-s s-u- f-l-s- -------------------------------- Que es porten bé els seus fills? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...