Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   hr Pridjevi 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [sedamdeset i devet]

Pridjevi 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. Imam p-a-- h---in- ----e-i. I___ p____ h______ n_ s____ I-a- p-a-u h-l-i-u n- s-b-. --------------------------- Imam plavu haljinu na sebi. 0
Eu port o rochie roşie. I----c-ve---h-lj----n--seb-. I___ c_____ h______ n_ s____ I-a- c-v-n- h-l-i-u n- s-b-. ---------------------------- Imam crvenu haljinu na sebi. 0
Eu port o rochie verde. I--m-----nu--a-jin---- -e-i. I___ z_____ h______ n_ s____ I-a- z-l-n- h-l-i-u n- s-b-. ---------------------------- Imam zelenu haljinu na sebi. 0
Cumpăr o poşetă neagră. K-pu--- c-n--t-r--. K______ c___ t_____ K-p-j-m c-n- t-r-u- ------------------- Kupujem crnu torbu. 0
Cumpăr o poşetă maro. K--uj-m-------torb-. K______ s____ t_____ K-p-j-m s-e-u t-r-u- -------------------- Kupujem smeđu torbu. 0
Cumpăr o poşetă albă. Kup-jem---j-l---orbu. K______ b_____ t_____ K-p-j-m b-j-l- t-r-u- --------------------- Kupujem bijelu torbu. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. T--ba- --- a--o. T_____ n__ a____ T-e-a- n-v a-t-. ---------------- Trebam nov auto. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. Tre----b-- -u-o. T_____ b__ a____ T-e-a- b-z a-t-. ---------------- Trebam brz auto. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. Tr--am-ud-----a---. T_____ u_____ a____ T-e-a- u-o-a- a-t-. ------------------- Trebam udoban auto. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. T-mo g-re --a-uj- j---a ------ž-n-. T___ g___ s______ j____ s____ ž____ T-m- g-r- s-a-u-e j-d-a s-a-a ž-n-. ----------------------------------- Tamo gore stanuje jedna stara žena. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Ta-o--o-e-s-an-----e--a d---la-ž-na. T___ g___ s______ j____ d_____ ž____ T-m- g-r- s-a-u-e j-d-a d-b-l- ž-n-. ------------------------------------ Tamo gore stanuje jedna debela žena. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. Ta---dolje--ta-uje---dna-zna----lj---ž--a. T___ d____ s______ j____ z__________ ž____ T-m- d-l-e s-a-u-e j-d-a z-a-i-e-j-a ž-n-. ------------------------------------------ Tamo dolje stanuje jedna znatiželjna žena. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. N-š- -o--i su b-li ----- -----. N___ g____ s_ b___ d____ l_____ N-š- g-s-i s- b-l- d-a-i l-u-i- ------------------------------- Naši gosti su bili dragi ljudi. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. Na-i g---- su bili--ristoj-i -j-di. N___ g____ s_ b___ p________ l_____ N-š- g-s-i s- b-l- p-i-t-j-i l-u-i- ----------------------------------- Naši gosti su bili pristojni ljudi. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. N-š----s-- su bi-i z-n--l---- ljudi. N___ g____ s_ b___ z_________ l_____ N-š- g-s-i s- b-l- z-n-m-j-v- l-u-i- ------------------------------------ Naši gosti su bili zanimljivi ljudi. 0
Eu am copii cuminţi. Ima----agu d-ecu. I___ d____ d_____ I-a- d-a-u d-e-u- ----------------- Imam dragu djecu. 0
Dar vecinii au copii obraznici. Ali-----edi imaju -ezo-ra-n--d--cu. A__ s______ i____ b_________ d_____ A-i s-s-e-i i-a-u b-z-b-a-n- d-e-u- ----------------------------------- Ali susjedi imaju bezobraznu djecu. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Jes--li-V-š- djec- do---? J___ l_ V___ d____ d_____ J-s- l- V-š- d-e-a d-b-a- ------------------------- Jesu li Vaša djeca dobra? 0

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...