Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   hr Pridjevi 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [sedamdeset i devet]

Pridjevi 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. Ima- plav--h----n- na-----. I--- p---- h------ n- s---- I-a- p-a-u h-l-i-u n- s-b-. --------------------------- Imam plavu haljinu na sebi. 0
Eu port o rochie roşie. I-a- c-v-nu----jinu-na se-i. I--- c----- h------ n- s---- I-a- c-v-n- h-l-i-u n- s-b-. ---------------------------- Imam crvenu haljinu na sebi. 0
Eu port o rochie verde. I--- z-l-nu--a-jin-----s--i. I--- z----- h------ n- s---- I-a- z-l-n- h-l-i-u n- s-b-. ---------------------------- Imam zelenu haljinu na sebi. 0
Cumpăr o poşetă neagră. K--u-e----n---o--u. K------ c--- t----- K-p-j-m c-n- t-r-u- ------------------- Kupujem crnu torbu. 0
Cumpăr o poşetă maro. Ku--j-- s---u-----u. K------ s---- t----- K-p-j-m s-e-u t-r-u- -------------------- Kupujem smeđu torbu. 0
Cumpăr o poşetă albă. Ku--j-- b----- -o-bu. K------ b----- t----- K-p-j-m b-j-l- t-r-u- --------------------- Kupujem bijelu torbu. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. T--------v----o. T----- n-- a---- T-e-a- n-v a-t-. ---------------- Trebam nov auto. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. T-e--m -rz----o. T----- b-- a---- T-e-a- b-z a-t-. ---------------- Trebam brz auto. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. T-e--m udo-------o. T----- u----- a---- T-e-a- u-o-a- a-t-. ------------------- Trebam udoban auto. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. Ta-- --re-s-an-je je--a---a-a ž--a. T--- g--- s------ j---- s---- ž---- T-m- g-r- s-a-u-e j-d-a s-a-a ž-n-. ----------------------------------- Tamo gore stanuje jedna stara žena. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Tamo go-e ----u-- jedna d-------e-a. T--- g--- s------ j---- d----- ž---- T-m- g-r- s-a-u-e j-d-a d-b-l- ž-n-. ------------------------------------ Tamo gore stanuje jedna debela žena. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. T--- dolje-st-n-je j-d-- znat---l-n- že-a. T--- d---- s------ j---- z---------- ž---- T-m- d-l-e s-a-u-e j-d-a z-a-i-e-j-a ž-n-. ------------------------------------------ Tamo dolje stanuje jedna znatiželjna žena. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. Naš---os-i-s---ili-d-agi l-ud-. N--- g---- s- b--- d---- l----- N-š- g-s-i s- b-l- d-a-i l-u-i- ------------------------------- Naši gosti su bili dragi ljudi. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. Na-i---st- s----li--ri---j-i lju-i. N--- g---- s- b--- p-------- l----- N-š- g-s-i s- b-l- p-i-t-j-i l-u-i- ----------------------------------- Naši gosti su bili pristojni ljudi. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. Na-- --st- s- b-l- z--i-ljivi--j--i. N--- g---- s- b--- z--------- l----- N-š- g-s-i s- b-l- z-n-m-j-v- l-u-i- ------------------------------------ Naši gosti su bili zanimljivi ljudi. 0
Eu am copii cuminţi. Imam-dr--- d----. I--- d---- d----- I-a- d-a-u d-e-u- ----------------- Imam dragu djecu. 0
Dar vecinii au copii obraznici. A----us-edi i--j--bezobr---- djecu. A-- s------ i---- b--------- d----- A-i s-s-e-i i-a-u b-z-b-a-n- d-e-u- ----------------------------------- Ali susjedi imaju bezobraznu djecu. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Je---------a dj-----ob--? J--- l- V--- d---- d----- J-s- l- V-š- d-e-a d-b-a- ------------------------- Jesu li Vaša djeca dobra? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...