Ին- -ո- մ------- -արկ-վ-ր:
Ի__ ն__ մ_____ է հ________
Ի-ձ ն-ր մ-ք-ն- է հ-ր-ա-ո-:
--------------------------
Ինձ նոր մեքենա է հարկավոր: 0 In----o---e--y----------a-orI___ n__ m_______ e h_______I-d- n-r m-k-y-n- e h-r-a-o-----------------------------Indz nor mek’yena e harkavor
Ինձ-ա--- ---ե-- է---ր--վ-ր:
Ի__ ա___ մ_____ է հ________
Ի-ձ ա-ա- մ-ք-ն- է հ-ր-ա-ո-:
---------------------------
Ինձ արագ մեքենա է հարկավոր: 0 I-dz a-ag m-k’ye---e ha-k--orI___ a___ m_______ e h_______I-d- a-a- m-k-y-n- e h-r-a-o------------------------------Indz arag mek’yena e harkavor
Ի-ձ հարմա-ա-ե---ե-են--- հ---ավոր:
Ի__ հ_________ մ_____ է հ________
Ի-ձ հ-ր-ա-ա-ե- մ-ք-ն- է հ-ր-ա-ո-:
---------------------------------
Ինձ հարմարավետ մեքենա է հարկավոր: 0 In-- --r---a----mek-ye-a-- h-r----rI___ h_________ m_______ e h_______I-d- h-r-a-a-e- m-k-y-n- e h-r-a-o------------------------------------Indz harmaravet mek’yena e harkavor
Վ-րևո-մ մի -ե----ն - -պ--ւ-:
Վ______ մ_ ծ__ կ__ է ա______
Վ-ր-ո-մ մ- ծ-ր կ-ն է ա-ր-ւ-:
----------------------------
Վերևում մի ծեր կին է ապրում: 0 V-r--u--m--t----k------pr-mV______ m_ t___ k__ e a____V-r-v-m m- t-e- k-n e a-r-m---------------------------Verevum mi tser kin e aprum
Վ-ր--ւմ մ--գեր--ի- է --ր---:
Վ______ մ_ գ__ կ__ է ա______
Վ-ր-ո-մ մ- գ-ր կ-ն է ա-ր-ւ-:
----------------------------
Վերևում մի գեր կին է ապրում: 0 V---vu- m--ger-ki- e --r-mV______ m_ g__ k__ e a____V-r-v-m m- g-r k-n e a-r-m--------------------------Verevum mi ger kin e aprum
Վերևո-մ -ի-հետա--քրաս-ր կ-- է-ա-րո-մ:
Վ______ մ_ հ___________ կ__ է ա______
Վ-ր-ո-մ մ- հ-տ-ք-ք-ա-ե- կ-ն է ա-ր-ւ-:
-------------------------------------
Վերևում մի հետաքրքրասեր կին է ապրում: 0 Ver-v-m mi---tak---’--s-r ----e---r-mV______ m_ h_____________ k__ e a____V-r-v-m m- h-t-k-r-’-a-e- k-n e a-r-m-------------------------------------Verevum mi hetak’rk’raser kin e aprum
Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi.
Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine.
Fiecare limbă are diferite manifestări.
Limba este un sistem viu.
Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi.
Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc.
Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele.
Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie.
Ea se modifică şi va continua să se modifice.
Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere.
Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor.
Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului.
Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise.
Diferite grupuri sociale au limbi diferite.
Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens.
Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă.
Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu.
Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris.
Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă.
Această diferenţă poate fi mare.
Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului.
Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă.
Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor.
În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare.
Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi.
În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice.
Deci nu este atât de simplu să vorbeşti!
Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...