Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   lt Būdvardžiai 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [septyniasdešimt devyni]

Būdvardžiai 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. (A-) v----- m----- s------. (Aš) vilkiu mėlyną suknelę. 0
Eu port o rochie roşie. (A-) v----- r------ s------. (Aš) vilkiu raudoną suknelę. 0
Eu port o rochie verde. (A-) v----- ž---- s------. (Aš) vilkiu žalią suknelę. 0
Cumpăr o poşetă neagră. (A-) p---- j---- r------. (Aš) perku juodą rankinę. 0
Cumpăr o poşetă maro. (A-) p---- r--- r------. (Aš) perku rudą rankinę. 0
Cumpăr o poşetă albă. (A-) p---- b---- r------. (Aš) perku baltą rankinę. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. Ma- r----- n---- a----------. Man reikia naujo automobilio. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. Ma- r----- g----- a----------. Man reikia greito automobilio. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. Ma- r----- p------- a----------. Man reikia patogaus automobilio. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. Te- v------ g----- s--- m------. Ten viršuje gyvena sena moteris. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Te- v------ g----- s---- m------. Ten viršuje gyvena stora moteris. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. Te- a------- g----- s----- m------. Ten apačioje gyvena smalsi moteris. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. Mū-- s------ b--- m------ ž-----. Mūsų svečiai buvo malonūs žmonės. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. Mū-- s------ b--- m------- ž-----. Mūsų svečiai buvo mandagūs žmonės. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. Mū-- s------ b--- į----- ž-----. Mūsų svečiai buvo įdomūs žmonės. 0
Eu am copii cuminţi. Aš t---- m----- v-----. Aš turiu mielus vaikus. 0
Dar vecinii au copii obraznici. Be- k------- t--- į------ v-----. Bet kaimynai turi įžūlius vaikus. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Ar j--- v----- š-----? Ar jūsų vaikai šaunūs? 0

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...