Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   nl Bijvoeglijke naamwoorden 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [negenenzeventig]

Bijvoeglijke naamwoorden 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. Ik --b e-n---au-e-j--- a-n. Ik heb een blauwe jurk aan. I- h-b e-n b-a-w- j-r- a-n- --------------------------- Ik heb een blauwe jurk aan. 0
Eu port o rochie roşie. I----b e-n--o-e--u---aan. Ik heb een rode jurk aan. I- h-b e-n r-d- j-r- a-n- ------------------------- Ik heb een rode jurk aan. 0
Eu port o rochie verde. Ik---b-e-- g---ne-ju-k aan. Ik heb een groene jurk aan. I- h-b e-n g-o-n- j-r- a-n- --------------------------- Ik heb een groene jurk aan. 0
Cumpăr o poşetă neagră. Ik -o-p --n zwart- -as. Ik koop een zwarte tas. I- k-o- e-n z-a-t- t-s- ----------------------- Ik koop een zwarte tas. 0
Cumpăr o poşetă maro. I----o---e- -----e t-s. Ik koop een bruine tas. I- k-o- e-n b-u-n- t-s- ----------------------- Ik koop een bruine tas. 0
Cumpăr o poşetă albă. Ik --op-e-- wi-te--a-. Ik koop een witte tas. I- k-o- e-n w-t-e t-s- ---------------------- Ik koop een witte tas. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. I- --b --n--i-u-- a-to-n----. Ik heb een nieuwe auto nodig. I- h-b e-n n-e-w- a-t- n-d-g- ----------------------------- Ik heb een nieuwe auto nodig. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. Ik --- -e- sne--e--u-o n-d--. Ik heb een snelle auto nodig. I- h-b e-n s-e-l- a-t- n-d-g- ----------------------------- Ik heb een snelle auto nodig. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. Ik-h-b-e-- c-m--rt-b-l- -ut- -o-i-. Ik heb een comfortabele auto nodig. I- h-b e-n c-m-o-t-b-l- a-t- n-d-g- ----------------------------------- Ik heb een comfortabele auto nodig. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. D--r-bov----oont ----oud---r-u-. Daar boven woont een oude vrouw. D-a- b-v-n w-o-t e-n o-d- v-o-w- -------------------------------- Daar boven woont een oude vrouw. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. D-a- -ov-n wo-----en ---ke -r--w. Daar boven woont een dikke vrouw. D-a- b-v-n w-o-t e-n d-k-e v-o-w- --------------------------------- Daar boven woont een dikke vrouw. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. Daa- b--e--n-wo-n---en--i-uws-ie-i-e----uw. Daar beneden woont een nieuwsgierige vrouw. D-a- b-n-d-n w-o-t e-n n-e-w-g-e-i-e v-o-w- ------------------------------------------- Daar beneden woont een nieuwsgierige vrouw. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. O-z--g-st-n----en a--dig- m-n-e-. Onze gasten waren aardige mensen. O-z- g-s-e- w-r-n a-r-i-e m-n-e-. --------------------------------- Onze gasten waren aardige mensen. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. On-e -a--e- w-r-n---le-f---------. Onze gasten waren beleefde mensen. O-z- g-s-e- w-r-n b-l-e-d- m-n-e-. ---------------------------------- Onze gasten waren beleefde mensen. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. Onz--g----- war-n-i---ressant- ----e-. Onze gasten waren interessante mensen. O-z- g-s-e- w-r-n i-t-r-s-a-t- m-n-e-. -------------------------------------- Onze gasten waren interessante mensen. 0
Eu am copii cuminţi. Ik-he- ---ve-k--d--e-. Ik heb lieve kinderen. I- h-b l-e-e k-n-e-e-. ---------------------- Ik heb lieve kinderen. 0
Dar vecinii au copii obraznici. Ma---de-bu-en h--b-n------l--kin-ere-. Maar de buren hebben brutale kinderen. M-a- d- b-r-n h-b-e- b-u-a-e k-n-e-e-. -------------------------------------- Maar de buren hebben brutale kinderen. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Z----uw --nd------raaf? Zijn uw kinderen braaf? Z-j- u- k-n-e-e- b-a-f- ----------------------- Zijn uw kinderen braaf? 0

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...