Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   sk Prídavné mená 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [sedemdesiatdeväť]

Prídavné mená 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. Má---a--e-e modr---aty. M__ n_ s___ m____ š____ M-m n- s-b- m-d-é š-t-. ----------------------- Mám na sebe modré šaty. 0
Eu port o rochie roşie. M-m ---s--- -erven- ša-y. M__ n_ s___ č______ š____ M-m n- s-b- č-r-e-é š-t-. ------------------------- Mám na sebe červené šaty. 0
Eu port o rochie verde. M----a-s--e z-len- ša--. M__ n_ s___ z_____ š____ M-m n- s-b- z-l-n- š-t-. ------------------------ Mám na sebe zelené šaty. 0
Cumpăr o poşetă neagră. K--i--č-e-nu -a---. K____ č_____ t_____ K-p-m č-e-n- t-š-u- ------------------- Kúpim čiernu tašku. 0
Cumpăr o poşetă maro. Kú-im -ne-ú tašku. K____ h____ t_____ K-p-m h-e-ú t-š-u- ------------------ Kúpim hnedú tašku. 0
Cumpăr o poşetă albă. Kú--- biel---aš--. K____ b____ t_____ K-p-m b-e-u t-š-u- ------------------ Kúpim bielu tašku. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. P---e-ujem --vé a---. P_________ n___ a____ P-t-e-u-e- n-v- a-t-. --------------------- Potrebujem nové auto. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. P-t-e-uj-- rý--le -ut-. P_________ r_____ a____ P-t-e-u-e- r-c-l- a-t-. ----------------------- Potrebujem rýchle auto. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. Po---buj-m p-hodln---ut-. P_________ p_______ a____ P-t-e-u-e- p-h-d-n- a-t-. ------------------------- Potrebujem pohodlné auto. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. Ta- -o------a-s-ar--žena. T__ h___ b___ s____ ž____ T-m h-r- b-v- s-a-á ž-n-. ------------------------- Tam hore býva stará žena. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Ta- h-re-b-va --st--ž-n-. T__ h___ b___ t____ ž____ T-m h-r- b-v- t-s-á ž-n-. ------------------------- Tam hore býva tlstá žena. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. T-m-d-l- b-v----ed-vá ---a. T__ d___ b___ z______ ž____ T-m d-l- b-v- z-e-a-á ž-n-. --------------------------- Tam dole býva zvedavá žena. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. N----ho-t------- mil--ľ-d--. N___ h_____ b___ m___ ľ_____ N-š- h-s-i- b-l- m-l- ľ-d-a- ---------------------------- Naši hostia boli milí ľudia. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. N-š- h------b--i zd-or-lí ----a. N___ h_____ b___ z_______ ľ_____ N-š- h-s-i- b-l- z-v-r-l- ľ-d-a- -------------------------------- Naši hostia boli zdvorilí ľudia. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. Na-i-h-s--a---l--zaují-aví-ľudi-. N___ h_____ b___ z________ ľ_____ N-š- h-s-i- b-l- z-u-í-a-í ľ-d-a- --------------------------------- Naši hostia boli zaujímaví ľudia. 0
Eu am copii cuminţi. M-m-mil--deti. M__ m___ d____ M-m m-l- d-t-. -------------- Mám milé deti. 0
Dar vecinii au copii obraznici. A---s-s-di--m----dr---d--i. A__ s______ m___ d___ d____ A-e s-s-d-a m-j- d-z- d-t-. --------------------------- Ale susedia majú drzé deti. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? S- -a-- -eti---s----é? S_ v___ d___ p________ S- v-š- d-t- p-s-u-n-? ---------------------- Sú vaše deti poslušné? 0

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...