Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   sk Prídavné mená 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [sedemdesiatdeväť]

Prídavné mená 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. M-m-na se---mod-é---t-. M-- n- s--- m---- š---- M-m n- s-b- m-d-é š-t-. ----------------------- Mám na sebe modré šaty. 0
Eu port o rochie roşie. Mám--a----- -e----é--a-y. M-- n- s--- č------ š---- M-m n- s-b- č-r-e-é š-t-. ------------------------- Mám na sebe červené šaty. 0
Eu port o rochie verde. M---n----b- z--e-é š-ty. M-- n- s--- z----- š---- M-m n- s-b- z-l-n- š-t-. ------------------------ Mám na sebe zelené šaty. 0
Cumpăr o poşetă neagră. Kú--m-či--n--t-šk-. K---- č----- t----- K-p-m č-e-n- t-š-u- ------------------- Kúpim čiernu tašku. 0
Cumpăr o poşetă maro. K--i---n-d- tašku. K---- h---- t----- K-p-m h-e-ú t-š-u- ------------------ Kúpim hnedú tašku. 0
Cumpăr o poşetă albă. K---- b-el---a--u. K---- b---- t----- K-p-m b-e-u t-š-u- ------------------ Kúpim bielu tašku. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. Po-----je--n--é ---o. P--------- n--- a---- P-t-e-u-e- n-v- a-t-. --------------------- Potrebujem nové auto. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. Potr-b-j-m-----l--auto. P--------- r----- a---- P-t-e-u-e- r-c-l- a-t-. ----------------------- Potrebujem rýchle auto. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. Pot---u-e---oho--né----o. P--------- p------- a---- P-t-e-u-e- p-h-d-n- a-t-. ------------------------- Potrebujem pohodlné auto. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. T----ore -----sta---ž-n-. T-- h--- b--- s---- ž---- T-m h-r- b-v- s-a-á ž-n-. ------------------------- Tam hore býva stará žena. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. Ta- --re b-v- t-stá-ž-n-. T-- h--- b--- t---- ž---- T-m h-r- b-v- t-s-á ž-n-. ------------------------- Tam hore býva tlstá žena. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. Ta- -o-e --va zve-av- ž---. T-- d--- b--- z------ ž---- T-m d-l- b-v- z-e-a-á ž-n-. --------------------------- Tam dole býva zvedavá žena. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. Na-i--o-tia bo-i milí -u---. N--- h----- b--- m--- ľ----- N-š- h-s-i- b-l- m-l- ľ-d-a- ---------------------------- Naši hostia boli milí ľudia. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. N-š-----tia--o-i --vor--í----ia. N--- h----- b--- z------- ľ----- N-š- h-s-i- b-l- z-v-r-l- ľ-d-a- -------------------------------- Naši hostia boli zdvorilí ľudia. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. N--- -os-ia ------au-ím----ľud-a. N--- h----- b--- z-------- ľ----- N-š- h-s-i- b-l- z-u-í-a-í ľ-d-a- --------------------------------- Naši hostia boli zaujímaví ľudia. 0
Eu am copii cuminţi. M-m--i-é--e--. M-- m--- d---- M-m m-l- d-t-. -------------- Mám milé deti. 0
Dar vecinii au copii obraznici. Ale--u---i- maj------ -e--. A-- s------ m--- d--- d---- A-e s-s-d-a m-j- d-z- d-t-. --------------------------- Ale susedia majú drzé deti. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? Sú --------- --s-uš--? S- v--- d--- p-------- S- v-š- d-t- p-s-u-n-? ---------------------- Sú vaše deti poslušné? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...