Dicționar de expresii

ro Adjective 3   »   ti ቅጽላት 3

80 [optzeci]

Adjective 3

Adjective 3

80 [ሰማንያ]

80 [semaniya]

ቅጽላት 3

[k’its’ilati 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Ea are un câine. ን---ልቢ--ለዋ። ን- ከ-- ኣ--- ን- ከ-ቢ ኣ-ዋ- ----------- ንሳ ከልቢ ኣለዋ። 0
ni-a--e--b--ale--። n--- k----- a----- n-s- k-l-b- a-e-a- ------------------ nisa kelibī alewa።
Câinele este mare. እቲ ------ እ-። እ- ከ-- ዓ- እ-- እ- ከ-ቢ ዓ- እ-። ------------- እቲ ከልቢ ዓቢ እዩ። 0
itī-ke--bī ‘a------። i-- k----- ‘--- i--- i-ī k-l-b- ‘-b- i-u- -------------------- itī kelibī ‘abī iyu።
Ea are un câine mare. ንሳ--- -ል--ኣ--። ን- ዓ- ከ-- ኣ--- ን- ዓ- ከ-ቢ ኣ-ዋ- -------------- ንሳ ዓቢ ከልቢ ኣለዋ። 0
ni-- ‘-bī k-l------e--። n--- ‘--- k----- a----- n-s- ‘-b- k-l-b- a-e-a- ----------------------- nisa ‘abī kelibī alewa።
Ea are o casă. ን-ሽ-- ገዛ ኣ--። ን---- ገ- ኣ--- ን-ሽ-ይ ገ- ኣ-ዋ- ------------- ንእሽቶይ ገዛ ኣለዋ። 0
n-’i-h-to-i geza -le-a። n---------- g--- a----- n-’-s-i-o-i g-z- a-e-a- ----------------------- ni’ishitoyi geza alewa።
Casa este mică. እ--ገዛ ንእሽ-ይ እ-። እ- ገ- ን---- እ-- እ- ገ- ን-ሽ-ይ እ-። --------------- እቲ ገዛ ንእሽቶይ እዩ። 0
i-ī --za-n-’i-h--oy--i--። i-- g--- n---------- i--- i-ī g-z- n-’-s-i-o-i i-u- ------------------------- itī geza ni’ishitoyi iyu።
Ea are o casă mică. ን-ሽቶይ ገ- ኣለ-። ን---- ገ- ኣ--- ን-ሽ-ይ ገ- ኣ-ዋ- ------------- ንእሽቶይ ገዛ ኣለዋ። 0
ni-----t--i-g-za -lewa። n---------- g--- a----- n-’-s-i-o-i g-z- a-e-a- ----------------------- ni’ishitoyi geza alewa።
El locuieşte într-un hotel. ን--ኣብ ሆ-ል እዩ--ቕመ-። ን- ኣ- ሆ-- እ- ዝ---- ን- ኣ- ሆ-ል እ- ዝ-መ-። ------------------ ንሱ ኣብ ሆተል እዩ ዝቕመጥ። 0
n-su---- -o-eli-iy- zik-’-met’i። n--- a-- h----- i-- z----------- n-s- a-i h-t-l- i-u z-k-’-m-t-i- -------------------------------- nisu abi hoteli iyu ziḵ’imet’i።
Hotelul este ieftin. እቲ--ተል -ሱ---ዩ። እ- ሆ-- ሕ-- እ-- እ- ሆ-ል ሕ-ር እ-። -------------- እቲ ሆተል ሕሱር እዩ። 0
i-ī-ho-----ḥ----- -yu። i-- h----- h------ i--- i-ī h-t-l- h-i-u-i i-u- ----------------------- itī hoteli ḥisuri iyu።
El locuieşte într-un hotel ieftin. ን--ኣብ ----ሱር-ሆተ--ይ-መጥ ን- ኣ- ሓ- ሕ-- ሆ-- ይ--- ን- ኣ- ሓ- ሕ-ር ሆ-ል ይ-መ- --------------------- ንሱ ኣብ ሓደ ሕሱር ሆተል ይቕመጥ 0
n--- a----̣ade-h--s--i h----i---ḵ---et-i n--- a-- h---- h------ h----- y---------- n-s- a-i h-a-e h-i-u-i h-t-l- y-k-’-m-t-i ----------------------------------------- nisu abi ḥade ḥisuri hoteli yiḵ’imet’i
El are o maşină. ሓንቲ-መኪ--ኣላቶ። ሓ-- መ-- ኣ--- ሓ-ቲ መ-ና ኣ-ቶ- ------------ ሓንቲ መኪና ኣላቶ። 0
h----tī mekī--------። h------ m----- a----- h-a-i-ī m-k-n- a-a-o- --------------------- ḥanitī mekīna alato።
Maşina este scumpă. እ- ----ክ-ርቲ እያ። እ- መ-- ክ--- እ-- እ- መ-ና ክ-ር- እ-። --------------- እታ መኪና ክብርቲ እያ። 0
i-a--ek-na k-bi-it- ---። i-- m----- k------- i--- i-a m-k-n- k-b-r-t- i-a- ------------------------ ita mekīna kibiritī iya።
El are o maşină scumpă. ንሱ ሓንቲ ክ----መኪና ኣ--። ን- ሓ-- ክ--- መ-- ኣ--- ን- ሓ-ቲ ክ-ር- መ-ና ኣ-ቶ- -------------------- ንሱ ሓንቲ ክብርቲ መኪና ኣላቶ። 0
n--- -̣-nit--ki-iritī-mekī-a---a--። n--- h------ k------- m----- a----- n-s- h-a-i-ī k-b-r-t- m-k-n- a-a-o- ----------------------------------- nisu ḥanitī kibiritī mekīna alato።
El citeşte un roman. ንሱ ሓ--ልብ---- -ዓይ-ት-መጽ-----ዩ---ብ--። ን- ሓ- ል- ወ-- (---- መ---- እ- የ--- ። ን- ሓ- ል- ወ-ድ (-ይ-ት መ-ሓ-) እ- የ-ብ- ። ---------------------------------- ንሱ ሓደ ልብ ወለድ (ዓይነት መጽሓፍ) እዩ የንብብ ። 0
n-s----a-- -ibi--el-d---‘ayinet---e-s’ih-a-i)--yu-y-ni---i-። n--- h---- l--- w----- (-------- m----------- i-- y------- ። n-s- h-a-e l-b- w-l-d- (-a-i-e-i m-t-’-h-a-i- i-u y-n-b-b- ። ------------------------------------------------------------ nisu ḥade libi weledi (‘ayineti mets’iḥafi) iyu yenibibi ።
Romanul este plictisitor. እቲ -ብ-ወለድ ኣ--ቻዊ-እዩ። እ- ል----- ኣ---- እ-- እ- ል---ለ- ኣ-ል-ዊ እ-። ------------------- እቲ ልብ-ወለድ ኣሰልቻዊ እዩ። 0
itī lib-----e----s--i-ha-ī i-u። i-- l---------- a--------- i--- i-ī l-b---e-e-i a-e-i-h-w- i-u- ------------------------------- itī libi-weledi aselichawī iyu።
El citeşte un roman plictisitor. ንሱ -- --ል-ዊ-ልብ-ወለ- ኢዩ ዘን---ዘሎ። ን- ሓ- ኣ---- ል----- ኢ- ዘ--- ዘ-- ን- ሓ- ኣ-ል-ዊ ል---ለ- ኢ- ዘ-ብ- ዘ-። ------------------------------ ንሱ ሓደ ኣሰልቻዊ ልብ-ወለድ ኢዩ ዘንብብ ዘሎ። 0
nis- ḥ-d---se---h-w---ib---el--i --u-zen-b--- -el-። n--- h---- a--------- l---------- ī-- z------- z---- n-s- h-a-e a-e-i-h-w- l-b---e-e-i ī-u z-n-b-b- z-l-። ---------------------------------------------------- nisu ḥade aselichawī libi-weledi īyu zenibibi zelo።
Ea vede un film. ንሳ--ል- --ኢ ኣላ። ን- ፊ-- ት-- ኣ-- ን- ፊ-ም ት-ኢ ኣ-። -------------- ንሳ ፊልም ትርኢ ኣላ። 0
n-s--f----i-tir-’- ala። n--- f----- t----- a--- n-s- f-l-m- t-r-’- a-a- ----------------------- nisa fīlimi tiri’ī ala።
Filmul este captivant. እቲ ፊል- -----ዩ። እ- ፊ-- መ-- እ-- እ- ፊ-ም መ-ጢ እ-። -------------- እቲ ፊልም መሳጢ እዩ። 0
i-ī -ī-imi--e----ī --u። i-- f----- m------ i--- i-ī f-l-m- m-s-t-ī i-u- ----------------------- itī fīlimi mesat’ī iyu።
Ea vede un film captivant. ን--ሓደ--ሳ- ፊ-ም--ርኢ-ኣላ። ን- ሓ- መ-- ፊ-- ት-- ኣ-- ን- ሓ- መ-ጢ ፊ-ም ት-ኢ ኣ-። --------------------- ንሳ ሓደ መሳጢ ፊልም ትርኢ ኣላ። 0
nis-----de--es-t-----l-mi--i---- -la። n--- h---- m------ f----- t----- a--- n-s- h-a-e m-s-t-ī f-l-m- t-r-’- a-a- ------------------------------------- nisa ḥade mesat’ī fīlimi tiri’ī ala።

Limbajul academic

Limbajul academic este o limbă de fapt. Îl folosim în discuţiile specializate. Este folosit şi în publicaţiile ştiinţifice. Mai demult, existau limbi academice unitare. În spaţiul european, limba latină a dominat mult timp ştiinţa. Azi, engleza este cea mai semnificativă limbă academică. Limbile academice sunt un fel de jargon. Ele conţin mulţi termeni specifici. Caracteristicile lor principale sunt standardizarea şi formalizarea. Unii spun că academicienii vorbesc neinteligibil dinadins. Când un lucru este complicat, pare mai inteligent. Dar ştiinţa se bazează pe adevăr. De aceea ar trebui să folosească un limbaj neutru. Nu există loc pentru elementele retorice sau micile înflorituri. Oricum găsim numeroase exemple de limbaj încărcat în mod exagerat. Şi se pare că limbajul complicat fascinează oamenii. Studiile confirmă că avem o mai mare încredere în limbile dificile. Subiecţii trebuiau să răspundă la câteva întrebări. Dar trebuiau să aleagă dintre mai multe răspunsuri. Unele răspunsuri au fost simplu formulate, iar alte au fost grele. Majoritatea oamenilor alegeau răspunsul complicat. Dar asta nu avea niciun sens! Subiecţii au fost păcăliţi de limbaj. Neţinând cont de conţinutul absurd, ei au fost impresionaţi de formă. A scrie complicat nu este mereu o artă. Putem învăţa să spunem lucruri simple folosind un limbaj complex. Pe de altă parte, să exprimăm lucrurile complexe într-un mod simplu, poate fi greu. Uneori, simplitatea este chiar grea.