Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   am ያለፈው አስጨናቂ 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [ሰማንያ አንድ]

81 [semaniya ānidi]

ያለፈው አስጨናቂ 1

[halafī gīzē]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
a scrie መ-ፍ መፃፍ መ-ፍ --- መፃፍ 0
m---s---i met-s’afi m-t-s-a-i --------- met͟s’afi
El scria o scrisoare. እሱ----- ፃ-። እሱ ደብዳቤ ፃፈ። እ- ደ-ዳ- ፃ-። ----------- እሱ ደብዳቤ ፃፈ። 0
i-u --b-d--- t͟s---e. isu debidabē t-s’afe. i-u d-b-d-b- t-s-a-e- --------------------- isu debidabē t͟s’afe.
Şi ea scria o vedere. እ- እሷ-ፖስ- --ድ-ፃ-ች። እና እሷ ፖስት ካርድ ፃፈች። እ- እ- ፖ-ት ካ-ድ ፃ-ች- ------------------ እና እሷ ፖስት ካርድ ፃፈች። 0
i-a ---a--os--i--arid--t-s-a-e---. ina iswa positi karidi t-s’afechi. i-a i-w- p-s-t- k-r-d- t-s-a-e-h-. ---------------------------------- ina iswa positi karidi t͟s’afechi.
a citi ማ--ብ ማንበብ ማ-በ- ---- ማንበብ 0
ma-ibe-i manibebi m-n-b-b- -------- manibebi
El citea o ilustrată. እ- --ሔ- አ-በ-። እሱ መጽሔት አነበበ። እ- መ-ሔ- አ-በ-። ------------- እሱ መጽሔት አነበበ። 0
is- --t-’-ḥē-- ā---e--. isu mets’ih-ēti ānebebe. i-u m-t-’-h-ē-i ā-e-e-e- ------------------------ isu mets’iḥēti ānebebe.
Şi ea citea o carte. እ-----መፅሐፍ---በበ-። እና እሷ መፅሐፍ አነበበች። እ- እ- መ-ሐ- አ-በ-ች- ----------------- እና እሷ መፅሐፍ አነበበች። 0
i-a -sw- -----------i-ān----e-hi. ina iswa met-s’ih-āfi ānebebechi. i-a i-w- m-t-s-i-̣-f- ā-e-e-e-h-. --------------------------------- ina iswa met͟s’iḥāfi ānebebechi.
a lua መውሰድ መውሰድ መ-ሰ- ---- መውሰድ 0
me---e-i mewisedi m-w-s-d- -------- mewisedi
El a luat o ţigară. እ- ሲ-ራ ወ-ደ። እሱ ሲጋራ ወሰደ። እ- ሲ-ራ ወ-ደ- ----------- እሱ ሲጋራ ወሰደ። 0
i---s--ar-------e. isu sīgara wesede. i-u s-g-r- w-s-d-. ------------------ isu sīgara wesede.
Ea a luat o bucată de ciocolată. እሷ ----ቸኮ-- ወሰ--። እሷ ነጠላ ቸኮላት ወሰደች። እ- ነ-ላ ቸ-ላ- ወ-ደ-። ----------------- እሷ ነጠላ ቸኮላት ወሰደች። 0
i--a net’--------o-----w----e--i. iswa net’ela chekolati wesedechi. i-w- n-t-e-a c-e-o-a-i w-s-d-c-i- --------------------------------- iswa net’ela chekolati wesedechi.
El era infidel, dar ea era fidelă. እ- የማ---ን---ር ግ--እሷ ታማኝ --ረ-። እሱ የማይታመን ነበር ግን እሷ ታማኝ ነበረች። እ- የ-ይ-መ- ነ-ር ግ- እ- ታ-ኝ ነ-ረ-። ----------------------------- እሱ የማይታመን ነበር ግን እሷ ታማኝ ነበረች። 0
i-u -e-a---a-e-- -eber--g-----sw- --man-- n-b-re-hi. isu yemayitameni neberi gini iswa tamanyi neberechi. i-u y-m-y-t-m-n- n-b-r- g-n- i-w- t-m-n-i n-b-r-c-i- ---------------------------------------------------- isu yemayitameni neberi gini iswa tamanyi neberechi.
El era leneş, dar ea era harnică. እሱ-ሰ-ፍ --- ግ- እ- ----ስራተኛ --ረች። እሱ ሰነፍ ነበረ ግን እሷ ታታሪ ስራተኛ ነበረች። እ- ሰ-ፍ ነ-ረ ግ- እ- ታ-ሪ ስ-ተ- ነ-ረ-። ------------------------------- እሱ ሰነፍ ነበረ ግን እሷ ታታሪ ስራተኛ ነበረች። 0
i-- -en-fi n-b--e gi-- i-wa t----ī--irat-----n-berec-i. isu senefi nebere gini iswa tatarī siratenya neberechi. i-u s-n-f- n-b-r- g-n- i-w- t-t-r- s-r-t-n-a n-b-r-c-i- ------------------------------------------------------- isu senefi nebere gini iswa tatarī siratenya neberechi.
El era sărac, dar ea era bogată. እሱ----ነበረ-ግ- -- ሀ-ታም-ነ---። እሱ ድሃ ነበረ ግን እሷ ሀብታም ነበረች። እ- ድ- ነ-ረ ግ- እ- ሀ-ታ- ነ-ረ-። -------------------------- እሱ ድሃ ነበረ ግን እሷ ሀብታም ነበረች። 0
i-- -ih--n-------in----w-----i---i -eber-c-i. isu diha nebere gini iswa hābitami neberechi. i-u d-h- n-b-r- g-n- i-w- h-b-t-m- n-b-r-c-i- --------------------------------------------- isu diha nebere gini iswa hābitami neberechi.
El nu a avut bani, ci datorii. እ--ምንም -ን-ብ -ል-በ--- ፤----እን-። እሱ ምንም ገንዘብ አልነበረውም ፤ እዳ እንጂ። እ- ም-ም ገ-ዘ- አ-ነ-ረ-ም ፤ እ- እ-ጂ- ----------------------------- እሱ ምንም ገንዘብ አልነበረውም ፤ እዳ እንጂ። 0
is- --ni-- gen-zeb- ā--n--ere---i-;-ida i--jī. isu minimi genizebi ālineberewimi ; ida inijī. i-u m-n-m- g-n-z-b- ā-i-e-e-e-i-i ; i-a i-i-ī- ---------------------------------------------- isu minimi genizebi ālineberewimi ; ida inijī.
El nu a avut noroc, ci ghinion. እ-------ሩ --ል-አል-በ-ው--፤-መ---እ-ል እ--። እሱ ምንም ጥሩ እድል አልነበረውም ፤ መጥፎ እድል እንጂ። እ- ም-ም ጥ- እ-ል አ-ነ-ረ-ም ፤ መ-ፎ እ-ል እ-ጂ- ------------------------------------ እሱ ምንም ጥሩ እድል አልነበረውም ፤ መጥፎ እድል እንጂ። 0
i---mi-i-i---i-- i-i-i-ā--n---re-imi-; --t--fo-idili i-i-ī. isu minimi t’iru idili ālineberewimi ; met’ifo idili inijī. i-u m-n-m- t-i-u i-i-i ā-i-e-e-e-i-i ; m-t-i-o i-i-i i-i-ī- ----------------------------------------------------------- isu minimi t’iru idili ālineberewimi ; met’ifo idili inijī.
El nu a avut succes, ci insucces. እሱ-ስኬታማ አል-በረ- - --ይሳ--ት-እ--። እሱ ስኬታማ አልነበረም ፤ የማይሳካለት እንጂ። እ- ስ-ታ- አ-ነ-ረ- ፤ የ-ይ-ካ-ት እ-ጂ- ----------------------------- እሱ ስኬታማ አልነበረም ፤ የማይሳካለት እንጂ። 0
i-- -ikētam- -l-n-be--mi-- ye--------le-- -ni--. isu sikētama ālineberemi ; yemayisakaleti inijī. i-u s-k-t-m- ā-i-e-e-e-i ; y-m-y-s-k-l-t- i-i-ī- ------------------------------------------------ isu sikētama ālineberemi ; yemayisakaleti inijī.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. እሱ -ረ-- አ--በ-----እርካታ--ስ እ--። እሱ እረክቶ አልነበረም ፤ እርካታ ቢስ እንጂ። እ- እ-ክ- አ-ነ-ረ- ፤ እ-ካ- ቢ- እ-ጂ- ----------------------------- እሱ እረክቶ አልነበረም ፤ እርካታ ቢስ እንጂ። 0
i-- --e-it- ā---eb-rem-----r-ka-a -ī-i -n-j-. isu irekito ālineberemi ; irikata bīsi inijī. i-u i-e-i-o ā-i-e-e-e-i ; i-i-a-a b-s- i-i-ī- --------------------------------------------- isu irekito ālineberemi ; irikata bīsi inijī.
El nu a fost fericit, ci nefericit. እሱ-ደ-ተ- --ነበረም - -ዘ--ኛ ---። እሱ ደስተኛ አልነበረም ፤ ሐዘንተኛ እንጂ። እ- ደ-ተ- አ-ነ-ረ- ፤ ሐ-ን-ኛ እ-ጂ- --------------------------- እሱ ደስተኛ አልነበረም ፤ ሐዘንተኛ እንጂ። 0
isu-d-s-te-ya ---n-ber-m- - h-āze-it-n-a-inij-. isu desitenya ālineberemi ; h-āzenitenya inijī. i-u d-s-t-n-a ā-i-e-e-e-i ; h-ā-e-i-e-y- i-i-ī- ----------------------------------------------- isu desitenya ālineberemi ; ḥāzenitenya inijī.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. እ- -ው ተግ-- አ----- ፤-የተጠላ----። እሱ ሰው ተግባቢ አልነበረም ፤ የተጠላ እንጂ። እ- ሰ- ተ-ባ- አ-ነ-ረ- ፤ የ-ጠ- እ-ጂ- ----------------------------- እሱ ሰው ተግባቢ አልነበረም ፤ የተጠላ እንጂ። 0
isu-se-i-tegib-b--āli-eb-r--i - --t-t’el- in--ī. isu sewi tegibabī ālineberemi ; yetet’ela inijī. i-u s-w- t-g-b-b- ā-i-e-e-e-i ; y-t-t-e-a i-i-ī- ------------------------------------------------ isu sewi tegibabī ālineberemi ; yetet’ela inijī.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.