Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   bg Минало време 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [осемдесет и едно]

81 [osemdeset i yedno]

Минало време 1

[Minalo vreme 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
a scrie Пи-а П--- П-ш- ---- Пиша 0
Pi-ha P---- P-s-a ----- Pisha
El scria o scrisoare. Т-й-н----- --с--. Т-- н----- п----- Т-й н-п-с- п-с-о- ----------------- Той написа писмо. 0
To---ap-s- p--mo. T-- n----- p----- T-y n-p-s- p-s-o- ----------------- Toy napisa pismo.
Şi ea scria o vedere. А -я --д--сваш- ка--и--а. А т- н--------- к-------- А т- н-д-и-в-ш- к-р-и-к-. ------------------------- А тя надписваше картичка. 0
A --a-nad---va--e----t-----. A t-- n---------- k--------- A t-a n-d-i-v-s-e k-r-i-h-a- ---------------------------- A tya nadpisvashe kartichka.
a citi Ч-та Ч--- Ч-т- ---- Чета 0
C-e-a C---- C-e-a ----- Cheta
El citea o ilustrată. Т-----те-е и-юстро-а-о-спи-а--е. Т-- ч----- и---------- с-------- Т-й ч-т-ш- и-ю-т-о-а-о с-и-а-и-. -------------------------------- Той четеше илюстровано списание. 0
T-y chete-he---yu---ovan- s-i--n-e. T-- c------- i----------- s-------- T-y c-e-e-h- i-y-s-r-v-n- s-i-a-i-. ----------------------------------- Toy cheteshe ilyustrovano spisanie.
Şi ea citea o carte. А ----е-е-е -н-г-. А т- ч----- к----- А т- ч-т-ш- к-и-а- ------------------ А тя четеше книга. 0
A-t-a----t---- kn---. A t-- c------- k----- A t-a c-e-e-h- k-i-a- --------------------- A tya cheteshe kniga.
a lua Взе--м В----- В-е-а- ------ Вземам 0
V-em-m V----- V-e-a- ------ Vzemam
El a luat o ţigară. Т----з--цигара. Т-- в-- ц------ Т-й в-е ц-г-р-. --------------- Той взе цигара. 0
Toy--z- ts-----. T-- v-- t------- T-y v-e t-i-a-a- ---------------- Toy vze tsigara.
Ea a luat o bucată de ciocolată. Тя--з-----че ---о--д. Т- в-- п---- ш------- Т- в-е п-р-е ш-к-л-д- --------------------- Тя взе парче шоколад. 0
T-------pa-ch--shokola-. T-- v-- p----- s-------- T-a v-e p-r-h- s-o-o-a-. ------------------------ Tya vze parche shokolad.
El era infidel, dar ea era fidelă. То- н----ш--пр-да---------беш- -р-дан-. Т-- н- б--- п------ н- т- б--- п------- Т-й н- б-ш- п-е-а-, н- т- б-ш- п-е-а-а- --------------------------------------- Той не беше предан, но тя беше предана. 0
Toy-ne b-s-e-preda-, -o --- b--he-p-e--n-. T-- n- b---- p------ n- t-- b---- p------- T-y n- b-s-e p-e-a-, n- t-a b-s-e p-e-a-a- ------------------------------------------ Toy ne beshe predan, no tya beshe predana.
El era leneş, dar ea era harnică. Т-й--е-е--ър-елив, -о--я-бе-- с--р-т---а. Т-- б--- м-------- н- т- б--- с---------- Т-й б-ш- м-р-е-и-, н- т- б-ш- с-а-а-е-н-. ----------------------------------------- Той беше мързелив, но тя беше старателна. 0
T---b---e-my-z--iv, -o --a-b---e--------l-a. T-- b---- m-------- n- t-- b---- s---------- T-y b-s-e m-r-e-i-, n- t-a b-s-e s-a-a-e-n-. -------------------------------------------- Toy beshe myrzeliv, no tya beshe staratelna.
El era sărac, dar ea era bogată. Той----е бед--- ---т----ш- б--ата. Т-- б--- б----- н- т- б--- б------ Т-й б-ш- б-д-н- н- т- б-ш- б-г-т-. ---------------------------------- Той беше беден, но тя беше богата. 0
Toy-----e--e---- n---ya-be------gata. T-- b---- b----- n- t-- b---- b------ T-y b-s-e b-d-n- n- t-a b-s-e b-g-t-. ------------------------------------- Toy beshe beden, no tya beshe bogata.
El nu a avut bani, ci datorii. Т---н-ма-е--ари, а-д---ов-. Т-- н----- п---- а д------- Т-й н-м-ш- п-р-, а д-л-о-е- --------------------------- Той нямаше пари, а дългове. 0
T-y-n-a--she ---i--a d-l--ve. T-- n------- p---- a d------- T-y n-a-a-h- p-r-, a d-l-o-e- ----------------------------- Toy nyamashe pari, a dylgove.
El nu a avut noroc, ci ghinion. То- ня--ш- к---ет----само-не-----ка. Т-- н----- к------ а с--- н--------- Т-й н-м-ш- к-с-е-, а с-м- н-с-о-у-а- ------------------------------------ Той нямаше късмет, а само несполука. 0
Toy -----sh- -y-met--- ---o--e-poluka. T-- n------- k------ a s--- n--------- T-y n-a-a-h- k-s-e-, a s-m- n-s-o-u-a- -------------------------------------- Toy nyamashe kysmet, a samo nespoluka.
El nu a avut succes, ci insucces. То- --маше у-п--- а-----пех. Т-- н----- у----- а н------- Т-й н-м-ш- у-п-х- а н-у-п-х- ---------------------------- Той нямаше успех, а неуспех. 0
T-- n-a-a--- u----h- a-ne-sp-kh. T-- n------- u------ a n-------- T-y n-a-a-h- u-p-k-, a n-u-p-k-. -------------------------------- Toy nyamashe uspekh, a neuspekh.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. То- н- --ше д-в-лен--а-----в-ле-. Т-- н- б--- д------- а н--------- Т-й н- б-ш- д-в-л-н- а н-д-в-л-н- --------------------------------- Той не беше доволен, а недоволен. 0
T-y ne -e-h----vo-e-,-- -e-ovo-e-. T-- n- b---- d------- a n--------- T-y n- b-s-e d-v-l-n- a n-d-v-l-n- ---------------------------------- Toy ne beshe dovolen, a nedovolen.
El nu a fost fericit, ci nefericit. Т---н------ -а-т-и---------с--н. Т-- н- б--- щ------- а н-------- Т-й н- б-ш- щ-с-л-в- а н-щ-с-е-. -------------------------------- Той не беше щастлив, а нещастен. 0
T-y----bes-e s-ch----iv- --neshch-ste-. T-- n- b---- s---------- a n----------- T-y n- b-s-e s-c-a-t-i-, a n-s-c-a-t-n- --------------------------------------- Toy ne beshe shchastliv, a neshchasten.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. Т---н----ше----па-ич-н--- ----м--ти-е-. Т-- н- б--- с---------- а н------------ Т-й н- б-ш- с-м-а-и-е-, а н-с-м-а-и-е-. --------------------------------------- Той не беше симпатичен, а несимпатичен. 0
To- -e --she---mp---che-- a-n--im-ati-h-n. T-- n- b---- s----------- a n------------- T-y n- b-s-e s-m-a-i-h-n- a n-s-m-a-i-h-n- ------------------------------------------ Toy ne beshe simpatichen, a nesimpatichen.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.