Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   fr Passé 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [quatre-vingt-un]

Passé 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Franceză Joaca Mai mult
a scrie é-rire écrire é-r-r- ------ écrire 0
El scria o scrisoare. I--é-ri--it-un----t-r-. Il écrivait une lettre. I- é-r-v-i- u-e l-t-r-. ----------------------- Il écrivait une lettre. 0
Şi ea scria o vedere. E- ---- éc-ivait-u----a--e. Et elle écrivait une carte. E- e-l- é-r-v-i- u-e c-r-e- --------------------------- Et elle écrivait une carte. 0
a citi l--e lire l-r- ---- lire 0
El citea o ilustrată. I- li--it -n m-ga-ine. Il lisait un magazine. I- l-s-i- u- m-g-z-n-. ---------------------- Il lisait un magazine. 0
Şi ea citea o carte. Et el-- -i---t-u----v--. Et elle lisait un livre. E- e-l- l-s-i- u- l-v-e- ------------------------ Et elle lisait un livre. 0
a lua pren-re prendre p-e-d-e ------- prendre 0
El a luat o ţigară. Il---e---- un- -iga--t--. Il prenait une cigarette. I- p-e-a-t u-e c-g-r-t-e- ------------------------- Il prenait une cigarette. 0
Ea a luat o bucată de ciocolată. E----pren-it--- ---ceau--e c-oc--a-. Elle prenait un morceau de chocolat. E-l- p-e-a-t u- m-r-e-u d- c-o-o-a-. ------------------------------------ Elle prenait un morceau de chocolat. 0
El era infidel, dar ea era fidelă. A--rs--u’i- -tait i-fi---e,--ll- -ta-t---dèl-. Alors qu’il était infidèle, elle était fidèle. A-o-s q-’-l é-a-t i-f-d-l-, e-l- é-a-t f-d-l-. ---------------------------------------------- Alors qu’il était infidèle, elle était fidèle. 0
El era leneş, dar ea era harnică. A-------’-l--ta-t-par--s--x--el---é---t --l----t-. Alors qu’il était paresseux, elle était diligente. A-o-s q-’-l é-a-t p-r-s-e-x- e-l- é-a-t d-l-g-n-e- -------------------------------------------------- Alors qu’il était paresseux, elle était diligente. 0
El era sărac, dar ea era bogată. A-ors-q---l----i----u-re, --le -t------ch-. Alors qu’il était pauvre, elle était riche. A-o-s q-’-l é-a-t p-u-r-, e-l- é-a-t r-c-e- ------------------------------------------- Alors qu’il était pauvre, elle était riche. 0
El nu a avut bani, ci datorii. I--n--vait p----’a--e--, ---- -- c--t-ai-e des -e-te-. Il n’avait pas d’argent, mais au contraire des dettes. I- n-a-a-t p-s d-a-g-n-, m-i- a- c-n-r-i-e d-s d-t-e-. ------------------------------------------------------ Il n’avait pas d’argent, mais au contraire des dettes. 0
El nu a avut noroc, ci ghinion. Il n-a-ai----s ---c----e,---i--a- -ont-a-re----la m-lchan-e. Il n’avait pas de chance, mais au contraire de la malchance. I- n-a-a-t p-s d- c-a-c-, m-i- a- c-n-r-i-e d- l- m-l-h-n-e- ------------------------------------------------------------ Il n’avait pas de chance, mais au contraire de la malchance. 0
El nu a avut succes, ci insucces. I- n-a-----pas-de-su-cès,-mai---- c--traire -es-éc-e--. Il n’avait pas de succès, mais au contraire des échecs. I- n-a-a-t p-s d- s-c-è-, m-i- a- c-n-r-i-e d-s é-h-c-. ------------------------------------------------------- Il n’avait pas de succès, mais au contraire des échecs. 0
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. I---’étai--pas-h--r-u-,---is----c--tra----ma-heu-eu-. Il n’était pas heureux, mais au contraire malheureux. I- n-é-a-t p-s h-u-e-x- m-i- a- c-n-r-i-e m-l-e-r-u-. ----------------------------------------------------- Il n’était pas heureux, mais au contraire malheureux. 0
El nu a fost fericit, ci nefericit. Il n--ta-t p---c-------, ma-s au--o---ai-e-m-l-han-e--. Il n’était pas chanceux, mais au contraire malchanceux. I- n-é-a-t p-s c-a-c-u-, m-i- a- c-n-r-i-e m-l-h-n-e-x- ------------------------------------------------------- Il n’était pas chanceux, mais au contraire malchanceux. 0
El nu a fost simpatic, ci antipatic. I- ----ait---s--ymp-t-i--e- -a---au-c-n--ai-e--n-i---hi-u-. Il n’était pas sympathique, mais au contraire antipathique. I- n-é-a-t p-s s-m-a-h-q-e- m-i- a- c-n-r-i-e a-t-p-t-i-u-. ----------------------------------------------------------- Il n’était pas sympathique, mais au contraire antipathique. 0

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.