Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   he ‫עבר 1‬

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

‫81 [שמונים ואחת]‬

81 [shmonim w\'axat]

‫עבר 1‬

[avar 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
a scrie ‫--ת-ב‬ ‫------ ‫-כ-ו-‬ ------- ‫לכתוב‬ 0
lik-t-v l------ l-k-t-v ------- likhtov
El scria o scrisoare. ‫הו- כתב מ-תב.‬ ‫--- כ-- מ----- ‫-ו- כ-ב מ-ת-.- --------------- ‫הוא כתב מכתב.‬ 0
hu-kat-v ---hta-. h- k---- m------- h- k-t-v m-k-t-v- ----------------- hu katav mikhtav.
Şi ea scria o vedere. ‫ו--א כ-בה גלוי-.‬ ‫---- כ--- ג------ ‫-ה-א כ-ב- ג-ו-ה-‬ ------------------ ‫והיא כתבה גלויה.‬ 0
w-hi -a-v-- g-u---. w--- k----- g------ w-h- k-t-a- g-u-a-. ------------------- w'hi katvah gluyah.
a citi ‫---וא‬ ‫------ ‫-ק-ו-‬ ------- ‫לקרוא‬ 0
l-q-o l---- l-q-o ----- liqro
El citea o ilustrată. ‫הוא--ר- מ-ז---‬ ‫--- ק-- מ------ ‫-ו- ק-א מ-ז-ן-‬ ---------------- ‫הוא קרא מגזין.‬ 0
h--q--a--a--z--. h- q--- m------- h- q-r- m-g-z-n- ---------------- hu qara magazin.
Şi ea citea o carte. ‫והי----א---פ-.‬ ‫---- ק--- ס---- ‫-ה-א ק-א- ס-ר-‬ ---------------- ‫והיא קראה ספר.‬ 0
w----q----- se-er. w--- q----- s----- w-h- q-r-a- s-f-r- ------------------ w'hi qar'ah sefer.
a lua ‫-ק--‬ ‫----- ‫-ק-ת- ------ ‫לקחת‬ 0
l-q---t l------ l-q-x-t ------- laqaxat
El a luat o ţigară. ‫ה-----ח-ס---י--‬ ‫--- ל-- ס------- ‫-ו- ל-ח ס-ג-י-.- ----------------- ‫הוא לקח סיגריה.‬ 0
h--l-qax si----a-. h- l---- s-------- h- l-q-x s-g-r-a-. ------------------ hu laqax sigariah.
Ea a luat o bucată de ciocolată. ‫וה-- ---- ח---- --ק-לד.‬ ‫---- ל--- ח---- ש------- ‫-ה-א ל-ח- ח-י-ת ש-ק-ל-.- ------------------------- ‫והיא לקחה חתיכת שוקולד.‬ 0
w'hi--aq--h---t--h-- -h-q--ad. w--- l----- x------- s-------- w-h- l-q-a- x-t-k-a- s-o-o-a-. ------------------------------ w'hi laqxah xatikhat shoqolad.
El era infidel, dar ea era fidelă. ‫ה-א----ה---נא-ן---- ה---ה--ת---א-נ--‬ ‫--- ל- ה-- נ--- א-- ה-- ה---- נ------ ‫-ו- ל- ה-ה נ-מ- א-ל ה-א ה-י-ה נ-מ-ה-‬ -------------------------------------- ‫הוא לא היה נאמן אבל היא הייתה נאמנה.‬ 0
h---o haya---e-em-n -v-l -i -a-ta----'-ma-a-. h- l- h---- n------ a--- h- h----- n--------- h- l- h-y-h n-'-m-n a-a- h- h-i-a- n-'-m-n-h- --------------------------------------------- hu lo hayah ne'eman aval hi haitah ne'emanah.
El era leneş, dar ea era harnică. ‫הו--היה-ע--ן אב--היא ---ת---רוצ-.‬ ‫--- ה-- ע--- א-- ה-- ה---- ח------ ‫-ו- ה-ה ע-ל- א-ל ה-א ה-י-ה ח-ו-ה-‬ ----------------------------------- ‫הוא היה עצלן אבל היא הייתה חרוצה.‬ 0
h- ----h -t--an-a--- ---h--tah-------a-. h- h---- a----- a--- h- h----- x-------- h- h-y-h a-s-a- a-a- h- h-i-a- x-r-t-a-. ---------------------------------------- hu hayah atslan aval hi haitah xarutsah.
El era sărac, dar ea era bogată. ‫-וא --ה--ני-א-- --א הי-ת----ירה.‬ ‫--- ה-- ע-- א-- ה-- ה---- ע------ ‫-ו- ה-ה ע-י א-ל ה-א ה-י-ה ע-י-ה-‬ ---------------------------------- ‫הוא היה עני אבל היא הייתה עשירה.‬ 0
hu-h---- -ni----l hi-ha-t------i---. h- h---- a-- a--- h- h----- a------- h- h-y-h a-i a-a- h- h-i-a- a-h-r-h- ------------------------------------ hu hayah ani aval hi haitah ashirah.
El nu a avut bani, ci datorii. ‫ל--ה---לו כסף--ק חו-ות-‬ ‫-- ה-- ל- כ-- ר- ח------ ‫-א ה-ה ל- כ-ף ר- ח-ב-ת-‬ ------------------------- ‫לא היה לו כסף רק חובות.‬ 0
l----yah l- -h--ef-r-q --vo-. l- h---- l- k----- r-- x----- l- h-y-h l- k-e-e- r-q x-v-t- ----------------------------- lo hayah lo khesef raq xovot.
El nu a avut noroc, ci ghinion. ‫-א-ה-ה----מזל א-א --- ---.‬ ‫-- ה-- ל- מ-- א-- ב-- מ---- ‫-א ה-ה ל- מ-ל א-א ב-ש מ-ל-‬ ---------------------------- ‫לא היה לו מזל אלא ביש מזל.‬ 0
lo---yah -o-m---- e-- b--h ma-al. l- h---- l- m---- e-- b--- m----- l- h-y-h l- m-z-l e-a b-s- m-z-l- --------------------------------- lo hayah lo mazal ela bish mazal.
El nu a avut succes, ci insucces. ‫----ל----ליח,----נ-ש--‬ ‫--- ל- ה----- ר- נ----- ‫-ו- ל- ה-ל-ח- ר- נ-ש-.- ------------------------ ‫הוא לא הצליח, רק נכשל.‬ 0
h-------------- --- n-k-sh-l. h- l- h-------- r-- n-------- h- l- h-t-l-a-, r-q n-k-s-a-. ----------------------------- hu lo hitsliax, raq nikhshal.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. ‫--א-לא---ה--רו--- --א--- ---צ--‬ ‫--- ל- ה-- מ----- א-- ל- מ------ ‫-ו- ל- ה-ה מ-ו-ה- א-א ל- מ-ו-ה-‬ --------------------------------- ‫הוא לא היה מרוצה, אלא לא מרוצה.‬ 0
hu--- --y-- me-uts----el- l- -e----e-. h- l- h---- m-------- e-- l- m-------- h- l- h-y-h m-r-t-e-, e-a l- m-r-t-e-. -------------------------------------- hu lo hayah merutseh, ela lo merutseh.
El nu a fost fericit, ci nefericit. ‫-וא לא הי-----שר ----ל--מ-ו--.‬ ‫--- ל- ה-- מ---- א-- ל- מ------ ‫-ו- ל- ה-ה מ-ו-ר א-א ל- מ-ו-ר-‬ -------------------------------- ‫הוא לא היה מאושר אלא לא מאושר.‬ 0
h---o----ah--e-u-h-r---- lo -e----a-. h- l- h---- m------- e-- l- m-------- h- l- h-y-h m-'-s-a- e-a l- m-'-s-a-. ------------------------------------- hu lo hayah me'ushar ela lo me'ushar.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. ‫הו-----הי- -חמ--------- נחמ--‬ ‫--- ל- ה-- נ---- א-- ל- נ----- ‫-ו- ל- ה-ה נ-מ-, א-א ל- נ-מ-.- ------------------------------- ‫הוא לא היה נחמד, אלא לא נחמד.‬ 0
hu----hay---nexma-,-ela--o-n--ma-. h- l- h---- n------ e-- l- n------ h- l- h-y-h n-x-a-, e-a l- n-x-a-. ---------------------------------- hu lo hayah nexmad, ela lo nexmad.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.