Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   kn ಭೂತಕಾಲ ೧

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

೮೧ [ಎಂಬತ್ತೊಂದು]

81 [Embattondu]

ಭೂತಕಾಲ ೧

[bhūtakāla -1.]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kannada Joaca Mai mult
a scrie ಬರ---ವುದ-. ಬ--------- ಬ-ೆ-ು-ು-ು- ---------- ಬರೆಯುವುದು. 0
B-r-y---du. B---------- B-r-y-v-d-. ----------- Bareyuvudu.
El scria o scrisoare. ಅವನ--ಒ--- -ತ್---್ನ- --ೆ-ಿದ-ದ. ಅ--- ಒ--- ಪ-------- ಬ-------- ಅ-ನ- ಒ-ದ- ಪ-್-ವ-್-ು ಬ-ೆ-ಿ-್-. ----------------------------- ಅವನು ಒಂದು ಪತ್ರವನ್ನು ಬರೆದಿದ್ದ. 0
A-an--o--u--at----nn--b--e--d-a. A---- o--- p--------- b--------- A-a-u o-d- p-t-a-a-n- b-r-d-d-a- -------------------------------- Avanu ondu patravannu baredidda.
Şi ea scria o vedere. ಮತ--- ಅವ-ು ---ು -ಾ---ನ-ನ- --ೆದ---ದಳು ಮ---- ಅ--- ಒ--- ಕ-------- ಬ--------- ಮ-್-ು ಅ-ಳ- ಒ-ದ- ಕ-ಗ-ವ-್-ು ಬ-ೆ-ಿ-್-ಳ- ------------------------------------ ಮತ್ತು ಅವಳು ಒಂದು ಕಾಗದವನ್ನು ಬರೆದಿದ್ದಳು 0
Mattu -va-u o-----ā-ada--nnu ---ed---a-u M---- a---- o--- k---------- b---------- M-t-u a-a-u o-d- k-g-d-v-n-u b-r-d-d-a-u ---------------------------------------- Mattu avaḷu ondu kāgadavannu barediddaḷu
a citi ಓದುವ-ದು. ಓ------- ಓ-ು-ು-ು- -------- ಓದುವುದು. 0
ōd--u--. ō------- ō-u-u-u- -------- ōduvudu.
El citea o ilustrată. ಅವ-ು ಒ----ನ---ಕ-ಲಿಕವನ್ನು --ಿ---. ಅ--- ಒ--- ನ------------- ಓ------ ಅ-ನ- ಒ-ದ- ನ-ಯ-ಕ-ಲ-ಕ-ನ-ನ- ಓ-ಿ-್-. -------------------------------- ಅವನು ಒಂದು ನಿಯತಕಾಲಿಕವನ್ನು ಓದಿದ್ದ. 0
A-anu--nd- niy-t---li-----n- -d---a. A---- o--- n---------------- ō------ A-a-u o-d- n-y-t-k-l-k-v-n-u ō-i-d-. ------------------------------------ Avanu ondu niyatakālikavannu ōdidda.
Şi ea citea o carte. ಅ--ು--ಂ-- --ಸ--ಕ-ನ್-- ಓದ---ದ--. ಅ--- ಒ--- ಪ---------- ಓ-------- ಅ-ಳ- ಒ-ದ- ಪ-ಸ-ತ-ವ-್-ು ಓ-ಿ-್-ಳ-. ------------------------------- ಅವಳು ಒಂದು ಪುಸ್ತಕವನ್ನು ಓದಿದ್ದಳು. 0
Av--- o----pu-t--av-----ōd-dda--. A---- o--- p----------- ō-------- A-a-u o-d- p-s-a-a-a-n- ō-i-d-ḷ-. --------------------------------- Avaḷu ondu pustakavannu ōdiddaḷu.
a lua ತೆಗ--ು-------ವ-ದು ತ----- ಕ--------- ತ-ಗ-ದ- ಕ-ಳ-ಳ-ವ-ದ- ----------------- ತೆಗೆದು ಕೊಳ್ಳುವುದು 0
Te--d--ko-ḷ---du T----- k-------- T-g-d- k-ḷ-u-u-u ---------------- Tegedu koḷḷuvudu
El a luat o ţigară. ಅ--- -ಂ---ಸ-ಗರ-------ೆದ-ಕ-ಂಡ. ಅ--- ಒ--- ಸ------ ತ---------- ಅ-ನ- ಒ-ದ- ಸ-ಗ-ೇ-್ ತ-ಗ-ದ-ಕ-ಂ-. ----------------------------- ಅವನು ಒಂದು ಸಿಗರೇಟ್ ತೆಗೆದುಕೊಂಡ. 0
a---u -----s--a--ṭ---g-d---ṇḍ-. a---- o--- s------ t----------- a-a-u o-d- s-g-r-ṭ t-g-d-k-ṇ-a- ------------------------------- avanu ondu sigarēṭ tegedukoṇḍa.
Ea a luat o bucată de ciocolată. ಅ-ಳ--ಒಂ-- ಚ--ು--ಾ--ಲೇಟ್-ತೆ-----ೊ--ಳ-. ಅ--- ಒ--- ಚ--- ಚ------- ತ------------ ಅ-ಳ- ಒ-ದ- ಚ-ರ- ಚ-ಕ-ಲ-ಟ- ತ-ಗ-ದ-ಕ-ಂ-ಳ-. ------------------------------------- ಅವಳು ಒಂದು ಚೂರು ಚಾಕೊಲೇಟ್ ತೆಗೆದುಕೊಂಡಳು. 0
Av-ḷ- ---u-c-r- -āk---ṭ te--dukoṇḍaḷu. A---- o--- c--- c------ t------------- A-a-u o-d- c-r- c-k-l-ṭ t-g-d-k-ṇ-a-u- -------------------------------------- Avaḷu ondu cūru cākolēṭ tegedukoṇḍaḷu.
El era infidel, dar ea era fidelă. ಅವ-ು-(ಅವ-ಿಗೆ--ಮೋ----ಡಿ-, ---- -ವ-ು -ಿ-್ಠ-ಯಿಂದ---್-ಳ-. ಅ--- (------- ಮ-- ಮ----- ಆ--- ಅ--- ನ--------- ಇ------ ಅ-ನ- (-ವ-ಿ-ೆ- ಮ-ಸ ಮ-ಡ-ದ- ಆ-ರ- ಅ-ಳ- ನ-ಷ-ಠ-ಯ-ಂ- ಇ-್-ಳ-. ----------------------------------------------------- ಅವನು (ಅವಳಿಗೆ) ಮೋಸ ಮಾಡಿದ, ಆದರೆ ಅವಳು ನಿಷ್ಠೆಯಿಂದ ಇದ್ದಳು. 0
A---- (av----e- --s--m----a- ā-are -va-- ---ṭ-e---d--i---ḷ-. A---- (-------- m--- m------ ā---- a---- n---------- i------ A-a-u (-v-ḷ-g-) m-s- m-ḍ-d-, ā-a-e a-a-u n-ṣ-h-y-n-a i-d-ḷ-. ------------------------------------------------------------ Avanu (avaḷige) mōsa māḍida, ādare avaḷu niṣṭheyinda iddaḷu.
El era leneş, dar ea era harnică. ಅವನು----ಾ-ಿಯ-ಗಿದ-ದ, -ದ-ೆ -ವ-ು-ಚುರ---ಗಿದ---ು. ಅ--- ಸ------------- ಆ--- ಅ--- ಚ------------- ಅ-ನ- ಸ-ಮ-ರ-ಯ-ಗ-ದ-ದ- ಆ-ರ- ಅ-ಳ- ಚ-ರ-ಕ-ಗ-ದ-ದ-ು- -------------------------------------------- ಅವನು ಸೋಮಾರಿಯಾಗಿದ್ದ, ಆದರೆ ಅವಳು ಚುರುಕಾಗಿದ್ದಳು. 0
A-an- --mā-i-āgidda- ā-ar- ------c-rukā-i---ḷu. A---- s------------- ā---- a---- c------------- A-a-u s-m-r-y-g-d-a- ā-a-e a-a-u c-r-k-g-d-a-u- ----------------------------------------------- Avanu sōmāriyāgidda, ādare avaḷu curukāgiddaḷu.
El era sărac, dar ea era bogată. ಆ-ನು ಬ--ನಾಗ-ದ--,--ದರ- -ವ----್-ೀಮ--ಳಾ--ದ----. ಆ--- ಬ---------- ಆ--- ಅ--- ಶ---------------- ಆ-ನ- ಬ-ವ-ಾ-ಿ-್-, ಆ-ರ- ಅ-ಳ- ಶ-ರ-ಮ-ತ-ಾ-ಿ-್-ಳ-. -------------------------------------------- ಆವನು ಬಡವನಾಗಿದ್ದ, ಆದರೆ ಅವಳು ಶ್ರೀಮಂತಳಾಗಿದ್ದಳು. 0
Āva----aḍ-va----dd-, -dare--vaḷu-śrīmanta-āg---a--. Ā---- b------------- ā---- a---- ś----------------- Ā-a-u b-ḍ-v-n-g-d-a- ā-a-e a-a-u ś-ī-a-t-ḷ-g-d-a-u- --------------------------------------------------- Āvanu baḍavanāgidda, ādare avaḷu śrīmantaḷāgiddaḷu.
El nu a avut bani, ci datorii. ಅ-- -ಳಿ ಹಣ--ರ---್ಲ, ಬ--ಾ-ಿ -ಾ--ಳಿದ-ದವು. ಅ-- ಬ-- ಹ---------- ಬ----- ಸ----------- ಅ-ನ ಬ-ಿ ಹ-ವ-ರ-ಿ-್-, ಬ-ಲ-ಗ- ಸ-ಲ-ಳ-ದ-ದ-ು- --------------------------------------- ಅವನ ಬಳಿ ಹಣವಿರಲಿಲ್ಲ, ಬದಲಾಗಿ ಸಾಲಗಳಿದ್ದವು. 0
Av--- baḷ- h-------li--a,--ada-āgi --------dd-vu. A---- b--- h------------- b------- s------------- A-a-a b-ḷ- h-ṇ-v-r-l-l-a- b-d-l-g- s-l-g-ḷ-d-a-u- ------------------------------------------------- Avana baḷi haṇaviralilla, badalāgi sālagaḷiddavu.
El nu a avut noroc, ci ghinion. ಅ-ನಿಗ- ಅ--ಷ್-ವ-ರ--ಲ--- ---ಾಗ---ು---ೃಷ--ವ-ತ್ತು ಅ----- ಅ-------------- ಬ----- ದ-------------- ಅ-ನ-ಗ- ಅ-ೃ-್-ವ-ರ-ಿ-್-, ಬ-ಲ-ಗ- ದ-ರ-ದ-ಷ-ಟ-ಿ-್-ು --------------------------------------------- ಅವನಿಗೆ ಅದೃಷ್ಟವಿರಲಿಲ್ಲ, ಬದಲಾಗಿ ದುರಾದೃಷ್ಟವಿತ್ತು 0
Av-ni----dr--ṭa-i-ali-l-,----alāgi-du----̥ṣṭa----u A------ a---------------- b------- d-------------- A-a-i-e a-r-ṣ-a-i-a-i-l-, b-d-l-g- d-r-d-̥-ṭ-v-t-u -------------------------------------------------- Avanige adr̥ṣṭaviralilla, badalāgi durādr̥ṣṭavittu
El nu a avut succes, ci insucces. ಅವನ--ೆ --ಲುವು --ಲಿಲ--- ಬದಲ----ಕೇ-ಲ---ಲಿತ್--. ಅ----- ಗ----- ಇ------- ಬ----- ಕ--- ಸ-------- ಅ-ನ-ಗ- ಗ-ಲ-ವ- ಇ-ಲ-ಲ-ಲ- ಬ-ಲ-ಗ- ಕ-ವ- ಸ-ಲ-ತ-ತ-. -------------------------------------------- ಅವನಿಗೆ ಗೆಲುವು ಇರಲಿಲ್ಲ, ಬದಲಾಗಿ ಕೇವಲ ಸೋಲಿತ್ತು. 0
avanig--ge---- i--li-l-- -a----gi -ēva-a-s-li---. a------ g----- i-------- b------- k----- s------- a-a-i-e g-l-v- i-a-i-l-, b-d-l-g- k-v-l- s-l-t-u- ------------------------------------------------- avanige geluvu iralilla, badalāgi kēvala sōlittu.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. ಅ-ನು -ಂ-ು-್ಟನ-ಗ-ರಲಿ-್ಲ- -ದ--ಗಿ -------ಟನ--ಿ---. ಅ--- ಸ----------------- ಬ----- ಅ--------------- ಅ-ನ- ಸ-ತ-ಷ-ಟ-ಾ-ಿ-ಲ-ಲ-ಲ- ಬ-ಲ-ಗ- ಅ-ಂ-ು-್-ನ-ಗ-ದ-ದ- ----------------------------------------------- ಅವನು ಸಂತುಷ್ಟನಾಗಿರಲಿಲ್ಲ, ಬದಲಾಗಿ ಅಸಂತುಷ್ಟನಾಗಿದ್ದ. 0
Av-n--sa-t--ṭa----rali-l-, ---alāg---san----anāg-dda. A---- s------------------- b------- a---------------- A-a-u s-n-u-ṭ-n-g-r-l-l-a- b-d-l-g- a-a-t-ṣ-a-ā-i-d-. ----------------------------------------------------- Avanu santuṣṭanāgiralilla, badalāgi asantuṣṭanāgidda.
El nu a fost fericit, ci nefericit. ಅ-ನ--ಸ-ತೋಷ-ಾಗಿ-ಲ--್ಲ----ಲಾಗಿ----ಖಿ-ಾಗ---ದ. ಅ--- ಸ--------------- ಬ----- ದ------------ ಅ-ನ- ಸ-ತ-ಷ-ಾ-ಿ-ಲ-ಲ-ಲ- ಬ-ಲ-ಗ- ದ-ಃ-ಿ-ಾ-ಿ-್-. ------------------------------------------ ಅವನು ಸಂತೋಷವಾಗಿರಲಿಲ್ಲ, ಬದಲಾಗಿ ದುಃಖಿಯಾಗಿದ್ದ. 0
A---u sa---ṣ------alil------d-l-gi-----h---gid--. A---- s------------------ b------- d------------- A-a-u s-n-ō-a-ā-i-a-i-l-, b-d-l-g- d-ḥ-h-y-g-d-a- ------------------------------------------------- Avanu santōṣavāgiralilla, badalāgi duḥkhiyāgidda.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. ಅ-ನು ಸ-ನೇಹ--ನಾ-ಿ--ಿಲ--- ಬದ--ಗ------ಹಭ-ವ-ಇಲ್ಲ-ವ-ಾಗಿ-್ದ. ಅ--- ಸ----------------- ಬ----- ಸ------- ಇ------------- ಅ-ನ- ಸ-ನ-ಹ-ರ-ಾ-ಿ-ಲ-ಲ-ಲ- ಬ-ಲ-ಗ- ಸ-ನ-ಹ-ಾ- ಇ-್-ದ-ನ-ಗ-ದ-ದ- ------------------------------------------------------ ಅವನು ಸ್ನೇಹಪರನಾಗಿರಲಿಲ್ಲ. ಬದಲಾಗಿ ಸ್ನೇಹಭಾವ ಇಲ್ಲದವನಾಗಿದ್ದ. 0
Av--- -nēha--ra-ā---al----. ----l-g- ----abh--a----a-avanāgidda. A---- s-------------------- B------- s--------- i--------------- A-a-u s-ē-a-a-a-ā-i-a-i-l-. B-d-l-g- s-ē-a-h-v- i-l-d-v-n-g-d-a- ---------------------------------------------------------------- Avanu snēhaparanāgiralilla. Badalāgi snēhabhāva illadavanāgidda.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.