Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   mr भूतकाळ १

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

८१ [एक्याऐंशी]

81 [Ēkyā\'ainśī]

भूतकाळ १

[bhūtakāḷa 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
a scrie लि---े लिहिणे 0
l----- li---ē lihiṇē l-h-ṇ- ------
El scria o scrisoare. त्---- ए- प--- ल-----. त्याने एक पत्र लिहिले. 0
t---- ē-- p---- l-----. ty--- ē-- p---- l-----. tyānē ēka patra lihilē. t-ā-ē ē-a p-t-a l-h-l-. ----------------------.
Şi ea scria o vedere. ति-- ए- क---- ल-----. तिने एक कार्ड लिहिले. 0
T--- ē-- k---- l-----. Ti-- ē-- k---- l-----. Tinē ēka kārḍa lihilē. T-n- ē-a k-r-a l-h-l-. ---------------------.
a citi वा--े वाचणे 0
V----- Vā---ē Vācaṇē V-c-ṇ- ------
El citea o ilustrată. त्---- ए- न-------- व----. त्याने एक नियतकालिक वाचले. 0
t---- ē-- n----------- v-----. ty--- ē-- n----------- v-----. tyānē ēka niyatakālika vācalē. t-ā-ē ē-a n-y-t-k-l-k- v-c-l-. -----------------------------.
Şi ea citea o carte. आण- त--- ए- प----- व----. आणि तिने एक पुस्तक वाचले. 0
Ā-- t--- ē-- p------ v-----. Āṇ- t--- ē-- p------ v-----. Āṇi tinē ēka pustaka vācalē. Ā-i t-n- ē-a p-s-a-a v-c-l-. ---------------------------.
a lua घे-े घेणे 0
G---- Gh--ē Ghēṇē G-ē-ē -----
El a luat o ţigară. त्---- ए- स------ घ----. त्याने एक सिगारेट घेतली. 0
t---- ē-- s------- g------. ty--- ē-- s------- g------. tyānē ēka sigārēṭa ghētalī. t-ā-ē ē-a s-g-r-ṭ- g-ē-a-ī. --------------------------.
Ea a luat o bucată de ciocolată. ति-- च------- ए- त---- घ----. तिने चॉकलेटचा एक तुकडा घेतला. 0
T--- c--------- ē-- t----- g------. Ti-- c--------- ē-- t----- g------. Tinē cŏkalēṭacā ēka tukaḍā ghētalā. T-n- c-k-l-ṭ-c- ē-a t-k-ḍ- g-ē-a-ā. ----------------------------------.
El era infidel, dar ea era fidelă. तो ब----- ह---- प- त- प-------- ह---. तो बेईमान होता, पण ती प्रामाणिक होती. 0
T- b-'ī---- h---, p--- t- p-------- h---. Tō b------- h---- p--- t- p-------- h---. Tō bē'īmāna hōtā, paṇa tī prāmāṇika hōtī. T- b-'ī-ā-a h-t-, p-ṇ- t- p-ā-ā-i-a h-t-. -----'----------,-----------------------.
El era leneş, dar ea era harnică. तो आ--- ह---- प- त- म----- ह---. तो आळशी होता, पण ती मेहनती होती. 0
T- ā---- h---, p--- t- m------- h---. Tō ā---- h---- p--- t- m------- h---. Tō āḷaśī hōtā, paṇa tī mēhanatī hōtī. T- ā-a-ī h-t-, p-ṇ- t- m-h-n-t- h-t-. -------------,----------------------.
El era sărac, dar ea era bogată. तो ग--- ह---- प- त- श------ ह---. तो गरीब होता, पण ती श्रीमंत होती. 0
T- g----- h---, p--- t- ś------- h---. Tō g----- h---- p--- t- ś------- h---. Tō garība hōtā, paṇa tī śrīmanta hōtī. T- g-r-b- h-t-, p-ṇ- t- ś-ī-a-t- h-t-. --------------,----------------------.
El nu a avut bani, ci datorii. त्--------- प--- न------ फ--- क--- ह---. त्याच्याकडे पैसे नव्हते, फक्त कर्ज होते. 0
T--------- p---- n------, p----- k---- h---. Ty-------- p---- n------- p----- k---- h---. Tyācyākaḍē paisē navhatē, phakta karja hōtē. T-ā-y-k-ḍ- p-i-ē n-v-a-ē, p-a-t- k-r-a h-t-. ------------------------,------------------.
El nu a avut noroc, ci ghinion. त्--------- स---- न------ फ--- द------ ह---. त्याच्याकडे सुदैव नव्हते, फक्त दुर्दैव होते. 0
T--------- s------ n------, p----- d------- h---. Ty-------- s------ n------- p----- d------- h---. Tyācyākaḍē sudaiva navhatē, phakta durdaiva hōtē. T-ā-y-k-ḍ- s-d-i-a n-v-a-ē, p-a-t- d-r-a-v- h-t-. --------------------------,---------------------.
El nu a avut succes, ci insucces. त्--------- य- न------ फ--- अ--- ह---. त्याच्याकडे यश नव्हते, फक्त अपयश होते. 0
T--------- y--- n------, p----- a------ h---. Ty-------- y--- n------- p----- a------ h---. Tyācyākaḍē yaśa navhatē, phakta apayaśa hōtē. T-ā-y-k-ḍ- y-ś- n-v-a-ē, p-a-t- a-a-a-a h-t-. -----------------------,--------------------.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. तो स------ न------ त- अ------- ह---. तो संतुष्ट नव्हता, तर असंतुष्ट होता. 0
T- s------- n------, t--- a-------- h---. Tō s------- n------- t--- a-------- h---. Tō santuṣṭa navhatā, tara asantuṣṭa hōtā. T- s-n-u-ṭ- n-v-a-ā, t-r- a-a-t-ṣ-a h-t-. -------------------,--------------------.
El nu a fost fericit, ci nefericit. तो आ---- न------ त- उ--- ह---. तो आनंदी नव्हता, तर उदास होता. 0
T- ā----- n------, t--- u---- h---. Tō ā----- n------- t--- u---- h---. Tō ānandī navhatā, tara udāsa hōtā. T- ā-a-d- n-v-a-ā, t-r- u-ā-a h-t-. -----------------,----------------.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. तो म---------- न------ त- व-------- ह---. तो मैत्रीपूर्ण नव्हता, तर वैरभावाचा होता. 0
T- m---------- n------, t--- v----------- h---. Tō m---------- n------- t--- v----------- h---. Tō maitrīpūrṇa navhatā, tara vairabhāvācā hōtā. T- m-i-r-p-r-a n-v-a-ā, t-r- v-i-a-h-v-c- h-t-. ----------------------,-----------------------.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.