Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   es Pretérito 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [ochenta y dos]

Pretérito 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? ¿T------ q-- p---- u-- a---------? ¿Tuviste que pedir una ambulancia?
A trebuit să chemi doctorul? ¿T------ q-- l----- a- m-----? ¿Tuviste que llamar al médico?
A trebuit să chemi poliţia? ¿T------ q-- l----- a l- p------? ¿Tuviste que llamar a la policía?
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. ¿T---- (u----) e- n----- d- t-------? H--- u- m------ a-- l- t----. ¿Tiene (usted) el número de teléfono? Hace un momento aún lo tenía.
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. ¿T---- (u----) l- d--------? H--- u- m------ a-- l- t----. ¿Tiene (usted) la dirección? Hace un momento aún la tenía.
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. ¿T---- (u----) e- p---- (d- l- c-----)? H--- u- m------ a-- l- t----. ¿Tiene (usted) el plano (de la ciudad)? Hace un momento aún lo tenía.
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. ¿(É-) l---- a t-----? N- p--- l----- a t-----. ¿(Él) llegó a tiempo? No pudo llegar a tiempo.
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. ¿E------- e- c-----? N- p--- e-------- e- c-----. ¿Encontró el camino? No pudo encontrar el camino.
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. ¿T- e-------? N- m- p--- e-------. ¿Te entendió? No me pudo entender.
De ce nu ai putut veni la timp? ¿P-- q-- n- p------ l----- a t-----? ¿Por qué no pudiste llegar a tiempo?
De ce nu ai putut găsi drumul? ¿P-- q-- n- p------ e-------- e- c-----? ¿Por qué no pudiste encontrar el camino?
De ce nu l-ai putut înţelege? ¿P-- q-- n- p------ e---------? ¿Por qué no pudiste entenderlo?
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. No p--- l----- a t----- p----- n- p----- n----- a------. No pude llegar a tiempo porque no pasaba ningún autobús.
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. No p--- e-------- e- c----- p----- n- t---- u- p----. No pude encontrar el camino porque no tenía un plano.
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. No p--- e--------- p----- l- m----- e----- d-------- a---. No pude entenderlo porque la música estaba demasiado alta.
A trebuit să iau un taxi. Tu-- q-- c---- u- t---. Tuve que coger un taxi.
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. Tu-- q-- c------ u- p---- (d- l- c-----). Tuve que comprar un plano (de la ciudad).
A trebuit să opresc radioul. Tu-- q-- a----- l- r----. Tuve que apagar la radio.

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.