Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   fi Menneisyysmuoto 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [kahdeksankymmentäkaksi]

Menneisyysmuoto 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Pi-ik--si-un soittaa --bu-an-s-? P_____ s____ s______ a__________ P-t-k- s-n-n s-i-t-a a-b-l-n-s-? -------------------------------- Pitikö sinun soittaa ambulanssi? 0
A trebuit să chemi doctorul? Pi-ikö -i--n --it----l-ä----? P_____ s____ s______ l_______ P-t-k- s-n-n s-i-t-a l-ä-ä-i- ----------------------------- Pitikö sinun soittaa lääkäri? 0
A trebuit să chemi poliţia? Pi--kö--i-u----i-ta- p--i-s-? P_____ s____ s______ p_______ P-t-k- s-n-n s-i-t-a p-l-i-i- ----------------------------- Pitikö sinun soittaa poliisi? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. Onk---eil-ä ----linnu--ro?-Min-l-a oli -e --e-- --k-n. O___ t_____ p_____________ M______ o__ s_ v____ ä_____ O-k- t-i-l- p-h-l-n-u-e-o- M-n-l-a o-i s- v-e-ä ä-k-n- ------------------------------------------------------ Onko teillä puhelinnumero? Minulla oli se vielä äsken. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. O-ko --il-- -soi-e- Ä---- ---u----o-i se vi-l-. O___ t_____ o______ Ä____ m______ o__ s_ v_____ O-k- t-i-l- o-o-t-? Ä-k-n m-n-l-a o-i s- v-e-ä- ----------------------------------------------- Onko teillä osoite? Äsken minulla oli se vielä. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. O--o -e-l---k----n-in-kartt-?--s--n--in-ll---l- se vie--. O___ t_____ k________ k______ Ä____ m______ o__ s_ v_____ O-k- t-i-l- k-u-u-g-n k-r-t-? Ä-k-n m-n-l-a o-i s- v-e-ä- --------------------------------------------------------- Onko teillä kaupungin kartta? Äsken minulla oli se vielä. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. T--i----ä- -jois-a- -än-e- --i--t--ul---a-o--sa. T_____ h__ a_______ H__ e_ v_____ t____ a_______ T-l-k- h-n a-o-s-a- H-n e- v-i-u- t-l-a a-o-s-a- ------------------------------------------------ Tuliko hän ajoissa? Hän ei voinut tulla ajoissa. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. L-y-ik----- t-en? --n--i--o-n-- ---t-- ----ä. L______ h__ t____ H__ e_ v_____ l_____ t_____ L-y-i-ö h-n t-e-? H-n e- v-i-u- l-y-ä- t-e-ä- --------------------------------------------- Löysikö hän tien? Hän ei voinut löytää tietä. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Ym--rs--ö -än ---u---Hän ei-ym--rtä-y----n--. Y________ h__ s_____ H__ e_ y_________ m_____ Y-m-r-i-ö h-n s-n-a- H-n e- y-m-r-ä-y- m-n-a- --------------------------------------------- Ymmärsikö hän sinua? Hän ei ymmärtänyt minua. 0
De ce nu ai putut veni la timp? Mik-i-et voi--- tu--- -jo-ss-? M____ e_ v_____ t____ a_______ M-k-i e- v-i-u- t-l-a a-o-s-a- ------------------------------ Miksi et voinut tulla ajoissa? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? Mi-si----v-i-u- ---t------tä? M____ e_ v_____ l_____ t_____ M-k-i e- v-i-u- l-y-ä- t-e-ä- ----------------------------- Miksi et voinut löytää tietä? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? M--si-e- vo--ut--mm--tää--ä--ä? M____ e_ v_____ y_______ h_____ M-k-i e- v-i-u- y-m-r-ä- h-n-ä- ------------------------------- Miksi et voinut ymmärtää häntä? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. E- -oin---tul-- -j-issa,-k-s-a-------ei-m-n-yt. E_ v_____ t____ a_______ k____ b____ e_ m______ E- v-i-u- t-l-a a-o-s-a- k-s-a b-s-i e- m-n-y-. ----------------------------------------------- En voinut tulla ajoissa, koska bussi ei mennyt. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. En----n-t-l--t-ä-----ä--koska --n-l-a e----lu- k---ung-n-k-rttaa. E_ v_____ l_____ t_____ k____ m______ e_ o____ k________ k_______ E- v-i-u- l-y-ä- t-e-ä- k-s-a m-n-l-a e- o-l-t k-u-u-g-n k-r-t-a- ----------------------------------------------------------------- En voinut löytää tietä, koska minulla ei ollut kaupungin karttaa. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. E-----nut-ymm-r------n--- --s-a-----i-ki-o-i-n--- kov---a. E_ v_____ y_______ h_____ k____ m_______ o__ n___ k_______ E- v-i-u- y-m-r-ä- h-n-ä- k-s-a m-s-i-k- o-i n-i- k-v-l-a- ---------------------------------------------------------- En voinut ymmärtää häntä, koska musiikki oli niin kovalla. 0
A trebuit să iau un taxi. Mi--- p--i---ta--t--si. M____ p___ o____ t_____ M-n-n p-t- o-t-a t-k-i- ----------------------- Minun piti ottaa taksi. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. Mi-u--p--i -st-a k------in k--t-a. M____ p___ o____ k________ k______ M-n-n p-t- o-t-a k-u-u-g-n k-r-t-. ---------------------------------- Minun piti ostaa kaupungin kartta. 0
A trebuit să opresc radioul. M-nu--p----s--mutt-- r-dio. M____ p___ s________ r_____ M-n-n p-t- s-m-u-t-a r-d-o- --------------------------- Minun piti sammuttaa radio. 0

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.