Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   it Passato 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [ottantadue]

Passato 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? H-i -o--t----ia-ar--l-a--u-anza? H__ d_____ c_______ l___________ H-i d-v-t- c-i-m-r- l-a-b-l-n-a- -------------------------------- Hai dovuto chiamare l’ambulanza? 0
A trebuit să chemi doctorul? Ha- -ovuto--hi---r------edi--? H__ d_____ c_______ i_ m______ H-i d-v-t- c-i-m-r- i- m-d-c-? ------------------------------ Hai dovuto chiamare il medico? 0
A trebuit să chemi poliţia? H-- d-vu-- chi-mare -a---l--ia? H__ d_____ c_______ l_ p_______ H-i d-v-t- c-i-m-r- l- p-l-z-a- ------------------------------- Hai dovuto chiamare la polizia? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. H- i--numer---- t-l---no---n mo--n-o f- ce-l’-----. H_ i_ n_____ d_ t________ U_ m______ f_ c_ l_______ H- i- n-m-r- d- t-l-f-n-? U- m-m-n-o f- c- l-a-e-o- --------------------------------------------------- Ha il numero di telefono? Un momento fa ce l’avevo. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Ha-l-i-dir-z--? U- -o---------c- -’---vo. H_ l___________ U_ m______ f_ c_ l_______ H- l-i-d-r-z-o- U- m-m-n-o f- c- l-a-e-o- ----------------------------------------- Ha l’indirizzo? Un momento fa ce l’avevo. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. Ha -a ---nt----ll--ci--à? Un-mo---t--f--ce-----evo. H_ l_ p_____ d____ c_____ U_ m______ f_ c_ l_______ H- l- p-a-t- d-l-a c-t-à- U- m-m-n-o f- c- l-a-e-o- --------------------------------------------------- Ha la pianta della città? Un momento fa ce l’avevo. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. È-s--to-p-ntua--?-------r--s-i-o------s-------t-a--. È s____ p________ N__ è r_______ a_ e_____ p________ È s-a-o p-n-u-l-? N-n è r-u-c-t- a- e-s-r- p-n-u-l-. ---------------------------------------------------- È stato puntuale? Non è riuscito ad essere puntuale. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. Ha-tro-a-o -a -tra--- No- --usci-a - -rov-re--- -t-a--. H_ t______ l_ s______ N__ r_______ a t______ l_ s______ H- t-o-a-o l- s-r-d-? N-n r-u-c-v- a t-o-a-e l- s-r-d-. ------------------------------------------------------- Ha trovato la strada? Non riusciva a trovare la strada. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Ti-capiva--N-- riu-c----a-ca-i-mi. T_ c______ N__ r_______ a c_______ T- c-p-v-? N-n r-u-c-v- a c-p-r-i- ---------------------------------- Ti capiva? Non riusciva a capirmi. 0
De ce nu ai putut veni la timp? P-rc----on-s-- ri--c----ad-ar-iv--- -untu---ent-? P_____ n__ s__ r_______ a_ a_______ p____________ P-r-h- n-n s-i r-u-c-t- a- a-r-v-r- p-n-u-l-e-t-? ------------------------------------------------- Perché non sei riuscito ad arrivare puntualmente? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? P-r--- -on-r--s-i-i --t----re la-----d-? P_____ n__ r_______ a t______ l_ s______ P-r-h- n-n r-u-c-v- a t-o-a-e l- s-r-d-? ---------------------------------------- Perché non riuscivi a trovare la strada? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Per-hé-n-- --us-ivi---cap----? P_____ n__ r_______ a c_______ P-r-h- n-n r-u-c-v- a c-p-r-o- ------------------------------ Perché non riuscivi a capirlo? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. No- sono-r-u-cit--ad -r-ivare -unt-alm-nt-,---r-hé l’-ut-b-s--o- -e-iv-. N__ s___ r_______ a_ a_______ p____________ p_____ l________ n__ v______ N-n s-n- r-u-c-t- a- a-r-v-r- p-n-u-l-e-t-, p-r-h- l-a-t-b-s n-n v-n-v-. ------------------------------------------------------------------------ Non sono riuscito ad arrivare puntualmente, perché l’autobus non veniva. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. N-- so-- -iu---t- a---ov-re-la -t--da, pe-ché-no- -ve-o----p-a-t--d---a -ittà. N__ s___ r_______ a t______ l_ s______ p_____ n__ a____ l_ p_____ d____ c_____ N-n s-n- r-u-c-t- a t-o-a-e l- s-r-d-, p-r-h- n-n a-e-o l- p-a-t- d-l-a c-t-à- ------------------------------------------------------------------------------ Non sono riuscito a trovare la strada, perché non avevo la pianta della città. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. N-- -o-- -iusci-- a-c--irl-, -e-c-é l--m-s--- er- -rop-- -lta. N__ s___ r_______ a c_______ p_____ l_ m_____ e__ t_____ a____ N-n s-n- r-u-c-t- a c-p-r-o- p-r-h- l- m-s-c- e-a t-o-p- a-t-. -------------------------------------------------------------- Non sono riuscito a capirlo, perché la musica era troppo alta. 0
A trebuit să iau un taxi. H--do-u-o-pren-e-- un-t-ss-. H_ d_____ p_______ u_ t_____ H- d-v-t- p-e-d-r- u- t-s-ì- ---------------------------- Ho dovuto prendere un tassì. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. Ho-dov-to c-mprare u-a p--nt- d-lla--it-à. H_ d_____ c_______ u__ p_____ d____ c_____ H- d-v-t- c-m-r-r- u-a p-a-t- d-l-a c-t-à- ------------------------------------------ Ho dovuto comprare una pianta della città. 0
A trebuit să opresc radioul. Ho ---uto-sp-gn--e l- ra-io. H_ d_____ s_______ l_ r_____ H- d-v-t- s-e-n-r- l- r-d-o- ---------------------------- Ho dovuto spegnere la radio. 0

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.