Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   sv Förfluten tid 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [åttiotvå]

Förfluten tid 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Var -----un----at---i--a-på-e- --bu--ns? V-- d- t------ a-- r---- p- e- a-------- V-r d- t-u-g-n a-t r-n-a p- e- a-b-l-n-? ---------------------------------------- Var du tvungen att ringa på en ambulans? 0
A trebuit să chemi doctorul? Va--d- t-ung-- --t-----a e---r--- -ä----? V-- d- t------ a-- r---- e---- e- l------ V-r d- t-u-g-n a-t r-n-a e-t-r e- l-k-r-? ----------------------------------------- Var du tvungen att ringa efter en läkare? 0
A trebuit să chemi poliţia? Va--d-----ng-- --- -in-- p--p-l----? V-- d- t------ a-- r---- p- p------- V-r d- t-u-g-n a-t r-n-a p- p-l-s-n- ------------------------------------ Var du tvungen att ringa på polisen? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. H----- t-l----n---e----a------ --- -yss. H-- n- t------------- J-- h--- d-- n---- H-r n- t-l-f-n-u-r-t- J-g h-d- d-t n-s-. ---------------------------------------- Har ni telefonnumret? Jag hade det nyss. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Ha---- -----s--? -ag -a-- -----y--. H-- n- a-------- J-- h--- d-- n---- H-r n- a-r-s-e-? J-g h-d- d-n n-s-. ----------------------------------- Har ni adressen? Jag hade den nyss. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. Ha--ni---a-s-a--a-- --g -a-- den -y--. H-- n- s----------- J-- h--- d-- n---- H-r n- s-a-s-a-t-n- J-g h-d- d-n n-s-. -------------------------------------- Har ni stadskartan? Jag hade den nyss. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. K----an--unktligt? -an --nd---nte -a-a p-n--l--. K-- h-- p--------- H-- k---- i--- v--- p-------- K-m h-n p-n-t-i-t- H-n k-n-e i-t- v-r- p-n-t-i-. ------------------------------------------------ Kom han punktligt? Han kunde inte vara punktlig. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. H-tt-d- han--ä-en------k--de inte----t------n. H------ h-- v----- H-- k---- i--- h---- v----- H-t-a-e h-n v-g-n- H-n k-n-e i-t- h-t-a v-g-n- ---------------------------------------------- Hittade han vägen? Han kunde inte hitta vägen. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Först-d -an-di-----n -u--e---t- för-t- ---. F------ h-- d--- H-- k---- i--- f----- m--- F-r-t-d h-n d-g- H-n k-n-e i-t- f-r-t- m-g- ------------------------------------------- Förstod han dig? Han kunde inte förstå mig. 0
De ce nu ai putut veni la timp? Va-f-r ku-d- d- --te --ra--unktlig? V----- k---- d- i--- v--- p-------- V-r-ö- k-n-e d- i-t- v-r- p-n-t-i-? ----------------------------------- Varför kunde du inte vara punktlig? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? Varför kun-- -- i-t--h-t-a-väg--? V----- k---- d- i--- h---- v----- V-r-ö- k-n-e d- i-t- h-t-a v-g-n- --------------------------------- Varför kunde du inte hitta vägen? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Var--r k--de d----t- fö---å-ho-om? V----- k---- d- i--- f----- h----- V-r-ö- k-n-e d- i-t- f-r-t- h-n-m- ---------------------------------- Varför kunde du inte förstå honom? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. J-g-ku-d- -nte-k-mma----k-l---- -ft-r-om---t-i-te-gick -ågon bu-s. J-- k---- i--- k---- p--------- e------- d-- i--- g--- n---- b---- J-g k-n-e i-t- k-m-a p-n-t-i-t- e-t-r-o- d-t i-t- g-c- n-g-n b-s-. ------------------------------------------------------------------ Jag kunde inte komma punktligt, eftersom det inte gick någon buss. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. Jag ----- i-t- hi--a--ägen------r--m j-g -nt- --d--nå--- -tad----ta. J-- k---- i--- h---- v----- e------- j-- i--- h--- n---- s---------- J-g k-n-e i-t- h-t-a v-g-n- e-t-r-o- j-g i-t- h-d- n-g-n s-a-s-a-t-. -------------------------------------------------------------------- Jag kunde inte hitta vägen, eftersom jag inte hade någon stadskarta. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. Jag---nd- -n-- ---st- -ono-,--f--r-----u--ke- -ar-----ö-l-udd. J-- k---- i--- f----- h----- e------- m------ v-- s- h-------- J-g k-n-e i-t- f-r-t- h-n-m- e-t-r-o- m-s-k-n v-r s- h-g-j-d-. -------------------------------------------------------------- Jag kunde inte förstå honom, eftersom musiken var så högljudd. 0
A trebuit să iau un taxi. Jag -ar--v--g-- a-t -a--n taxi. J-- v-- t------ a-- t- e- t---- J-g v-r t-u-g-n a-t t- e- t-x-. ------------------------------- Jag var tvungen att ta en taxi. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. J-- v-- --u-gen--tt k-pa-e---ta-s-----. J-- v-- t------ a-- k--- e- s---------- J-g v-r t-u-g-n a-t k-p- e- s-a-s-a-t-. --------------------------------------- Jag var tvungen att köpa en stadskarta. 0
A trebuit să opresc radioul. Jag-v------n-e----t ---ng- -- ra-ion. J-- v-- t------ a-- s----- a- r------ J-g v-r t-u-g-n a-t s-ä-g- a- r-d-o-. ------------------------------------- Jag var tvungen att stänga av radion. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.