Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   el Ερωτήσεις – παρελθοντικός 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [ογδόντα έξι]

86 [ogdónta éxi]

Ερωτήσεις – παρελθοντικός 2

Erōtḗseis – parelthontikós 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Π--- -ραβά-- ----σ-ς; Π___ γ______ φ_______ Π-ι- γ-α-ά-α φ-ρ-σ-ς- --------------------- Ποια γραβάτα φόρεσες; 0
P-i- g--bá-a p--re--s? P___ g______ p________ P-i- g-a-á-a p-ó-e-e-? ---------------------- Poia grabáta phóreses?
Ce maşină ai cumpărat? Ποιο αυτ---ν-τ- α------ς; Π___ α_________ α________ Π-ι- α-τ-κ-ν-τ- α-ό-α-ε-; ------------------------- Ποιο αυτοκίνητο αγόρασες; 0
Poi--a-tokín--- --ór--e-? P___ a_________ a________ P-i- a-t-k-n-t- a-ó-a-e-? ------------------------- Poio autokínēto agórases?
La ce revistă te-ai abonat? Σε -οι- ε----ρ--α-έγιν----υ-δρ--η-ής; Σ_ π___ ε________ έ_____ σ___________ Σ- π-ι- ε-η-ε-ί-α έ-ι-ε- σ-ν-ρ-μ-τ-ς- ------------------------------------- Σε ποιά εφημερίδα έγινες συνδρομητής; 0
Se -o-- eph-me---a -g--e-----dr-mētḗ-? S_ p___ e_________ é_____ s___________ S- p-i- e-h-m-r-d- é-i-e- s-n-r-m-t-s- -------------------------------------- Se poiá ephēmerída égines syndromētḗs?
Pe cine aţi văzut? Π--ο- -ίδατε; Π____ ε______ Π-ι-ν ε-δ-τ-; ------------- Ποιον είδατε; 0
P-i-n-e-d--e? P____ e______ P-i-n e-d-t-? ------------- Poion eídate?
Cu cine v-aţi întâlnit? Πο-ο- -υνα--ήσα--; Π____ σ___________ Π-ι-ν σ-ν-ν-ή-α-ε- ------------------ Ποιον συναντήσατε; 0
Po--- ---a--ḗ-ate? P____ s___________ P-i-n s-n-n-ḗ-a-e- ------------------ Poion synantḗsate?
Pe cine aţi recunoscut? Πο--- -ν--νω--σατε; Π____ α____________ Π-ι-ν α-α-ν-ρ-σ-τ-; ------------------- Ποιον αναγνωρίσατε; 0
P-i-n--nagnōr----e? P____ a____________ P-i-n a-a-n-r-s-t-? ------------------- Poion anagnōrísate?
Când v-aţi trezit? Πότε-ση--θ-κα--; Π___ σ__________ Π-τ- σ-κ-θ-κ-τ-; ---------------- Πότε σηκωθήκατε; 0
Pó-- ----th-kat-? P___ s___________ P-t- s-k-t-ḗ-a-e- ----------------- Póte sēkōthḗkate?
Când aţi început? Π-τε ---ι-ήσ-τ-; Π___ ξ__________ Π-τ- ξ-κ-ν-σ-τ-; ---------------- Πότε ξεκινήσατε; 0
Póte xek-n-sat-? P___ x__________ P-t- x-k-n-s-t-? ---------------- Póte xekinḗsate?
Când v-aţi oprit? Π-τε -ταματήσα-ε; Π___ σ___________ Π-τ- σ-α-α-ή-α-ε- ----------------- Πότε σταματήσατε; 0
Póte stamat-s--e? P___ s___________ P-t- s-a-a-ḗ-a-e- ----------------- Póte stamatḗsate?
De ce v-aţi trezit? Γ-ατί ξ-π--σατε; Γ____ ξ_________ Γ-α-ί ξ-π-ή-α-ε- ---------------- Γιατί ξυπνήσατε; 0
Giatí-x--nḗ-a--? G____ x_________ G-a-í x-p-ḗ-a-e- ---------------- Giatí xypnḗsate?
De ce aţi devenit profesor? Για-ί-γίν--ε δάσ---ο-; Γ____ γ_____ δ________ Γ-α-ί γ-ν-τ- δ-σ-α-ο-; ---------------------- Γιατί γίνατε δάσκαλος; 0
Gi--- -í---e-d---a-os? G____ g_____ d________ G-a-í g-n-t- d-s-a-o-? ---------------------- Giatí gínate dáskalos?
De ce aţi luat un taxi? Γ--τί-π-ρα------ί; Γ____ π_____ τ____ Γ-α-ί π-ρ-τ- τ-ξ-; ------------------ Γιατί πήρατε ταξί; 0
G--tí pḗ-at- --x-? G____ p_____ t____ G-a-í p-r-t- t-x-? ------------------ Giatí pḗrate taxí?
De unde aţi venit? Α-ό-πού----ατ-; Α__ π__ ή______ Α-ό π-ύ ή-θ-τ-; --------------- Από πού ήρθατε; 0
A-ó-po--ḗr--at-? A__ p__ ḗ_______ A-ó p-ú ḗ-t-a-e- ---------------- Apó poú ḗrthate?
Unde aţi mers? Πο--π--α-ε; Π__ π______ Π-ύ π-γ-τ-; ----------- Πού πήγατε; 0
P-ú-pḗg---? P__ p______ P-ú p-g-t-? ----------- Poú pḗgate?
Unde aţi fost? Πο- ---σ---; Π__ ή_______ Π-ύ ή-α-τ-ν- ------------ Πού ήσασταν; 0
Poú --a----? P__ ḗ_______ P-ú ḗ-a-t-n- ------------ Poú ḗsastan?
Cui i-ai ajutat? Ποιον β--θ-σε-; Π____ β________ Π-ι-ν β-ή-η-ε-; --------------- Ποιον βοήθησες; 0
P-ion bo-thē---? P____ b_________ P-i-n b-ḗ-h-s-s- ---------------- Poion boḗthēses?
Cui i-ai scris? Σ--π-ι-ν -γραψε-; Σ_ π____ έ_______ Σ- π-ι-ν έ-ρ-ψ-ς- ----------------- Σε ποιον έγραψες; 0
Se----on--g------? S_ p____ é________ S- p-i-n é-r-p-e-? ------------------ Se poion égrapses?
Cui i-ai răspuns? Σ- --ι-ν απά-τ-σ-ς; Σ_ π____ α_________ Σ- π-ι-ν α-ά-τ-σ-ς- ------------------- Σε ποιον απάντησες; 0
Se -o-on-ap---ē--s? S_ p____ a_________ S- p-i-n a-á-t-s-s- ------------------- Se poion apántēses?

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.