Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   eo Demandoj – Is-tempo 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [okdek ses]

Demandoj – Is-tempo 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Ki-n-kra-ato---- --rh--i-? Kiun kravaton vi surhavis? K-u- k-a-a-o- v- s-r-a-i-? -------------------------- Kiun kravaton vi surhavis? 0
Ce maşină ai cumpărat? K----a-to--v--aĉeti-? Kiun aŭton vi aĉetis? K-u- a-t-n v- a-e-i-? --------------------- Kiun aŭton vi aĉetis? 0
La ce revistă te-ai abonat? Kiun g-z---n-v- --on-s? Kiun gazeton vi abonis? K-u- g-z-t-n v- a-o-i-? ----------------------- Kiun gazeton vi abonis? 0
Pe cine aţi văzut? K-un-v- -id-s? Kiun vi vidis? K-u- v- v-d-s- -------------- Kiun vi vidis? 0
Cu cine v-aţi întâlnit? Kiun-vi -en--nt--? Kiun vi renkontis? K-u- v- r-n-o-t-s- ------------------ Kiun vi renkontis? 0
Pe cine aţi recunoscut? Ki-n -i---k---s? Kiun vi rekonis? K-u- v- r-k-n-s- ---------------- Kiun vi rekonis? 0
Când v-aţi trezit? K-am--- e-l-t-ĝis? Kiam vi ellitiĝis? K-a- v- e-l-t-ĝ-s- ------------------ Kiam vi ellitiĝis? 0
Când aţi început? Ki-m-v----m--c-s? Kiam vi komencis? K-a- v- k-m-n-i-? ----------------- Kiam vi komencis? 0
Când v-aţi oprit? Ki-m -- fi--s? Kiam vi finis? K-a- v- f-n-s- -------------- Kiam vi finis? 0
De ce v-aţi trezit? K----vi ---iĝi-? Kial vi vekiĝis? K-a- v- v-k-ĝ-s- ---------------- Kial vi vekiĝis? 0
De ce aţi devenit profesor? K----vi---is-i----ui-t-? Kial vi iĝis instruisto? K-a- v- i-i- i-s-r-i-t-? ------------------------ Kial vi iĝis instruisto? 0
De ce aţi luat un taxi? Kia---i-pr-nis ta-s-o-? Kial vi prenis taksion? K-a- v- p-e-i- t-k-i-n- ----------------------- Kial vi prenis taksion? 0
De unde aţi venit? D--k-- ----e-i-? De kie vi venis? D- k-e v- v-n-s- ---------------- De kie vi venis? 0
Unde aţi mers? K-e- vi ----? Kien vi iris? K-e- v- i-i-? ------------- Kien vi iris? 0
Unde aţi fost? Ki--vi --tis? Kie vi estis? K-e v- e-t-s- ------------- Kie vi estis? 0
Cui i-ai ajutat? A- -iu--i--el-is? Al kiu vi helpis? A- k-u v- h-l-i-? ----------------- Al kiu vi helpis? 0
Cui i-ai scris? A--kiu v- s-ri-is? Al kiu vi skribis? A- k-u v- s-r-b-s- ------------------ Al kiu vi skribis? 0
Cui i-ai răspuns? A----u ----e---n-i-? Al kiu vi respondis? A- k-u v- r-s-o-d-s- -------------------- Al kiu vi respondis? 0

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.