Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   he ‫שאלות – עבר 2‬

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

‫86 [שמונים ושש]‬

86 [shmonim w\'shesh]

‫שאלות – עבר 2‬

[she'elot – avar 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? ‫-יז- --יב---נבת?‬ ‫---- ע---- ע----- ‫-י-ו ע-י-ה ע-ב-?- ------------------ ‫איזו עניבה ענבת?‬ 0
e-z--an-va---nav--? e--- a----- a------ e-z- a-i-a- a-a-t-? ------------------- eyzo anivah anavta?
Ce maşină ai cumpărat? ‫א-ז---כונ-ת-קנ---‬ ‫---- מ----- ק----- ‫-י-ו מ-ו-י- ק-י-?- ------------------- ‫איזו מכונית קנית?‬ 0
ey-- mekh-ni- qa--ta/qa--t? e--- m------- q------------ e-z- m-k-o-i- q-n-t-/-a-i-? --------------------------- eyzo mekhonit qanita/qanit?
La ce revistă te-ai abonat? ‫----- ע--ו- עשית -י---?‬ ‫----- ע---- ע--- מ------ ‫-א-ז- ע-ת-ן ע-י- מ-נ-י-‬ ------------------------- ‫לאיזה עיתון עשית מינוי?‬ 0
l--eyze- i-on-a-si----ssi- m---y? l------- i--- a----------- m----- l-'-y-e- i-o- a-s-t-/-s-i- m-n-y- --------------------------------- le'eyzeh iton assita/assit minuy?
Pe cine aţi văzut? ‫את--י--אית?‬ ‫-- מ- ר----- ‫-ת מ- ר-י-?- ------------- ‫את מי ראית?‬ 0
e---- r-'--a---'-t? e- m- r------------ e- m- r-'-t-/-a-i-? ------------------- et mi ra'ita/ra'it?
Cu cine v-aţi întâlnit? ‫עם -י--פ-ש-?‬ ‫-- מ- נ------ ‫-ם מ- נ-ג-ת-‬ -------------- ‫עם מי נפגשת?‬ 0
im -i--if---ht--n----sh-? i- m- n------------------ i- m- n-f-a-h-a-n-f-a-h-? ------------------------- im mi nifgashta/nifgasht?
Pe cine aţi recunoscut? ‫א---י---ר-?‬ ‫-- מ- ה----- ‫-ת מ- ה-ר-?- ------------- ‫את מי הכרת?‬ 0
e- -i -i-rt-/hik--? e- m- h------------ e- m- h-k-t-/-i-r-? ------------------- et mi hikrta/hikrt?
Când v-aţi trezit? ‫-תי-קמת?‬ ‫--- ק---- ‫-ת- ק-ת-‬ ---------- ‫מתי קמת?‬ 0
mata--qa--a-qamt? m---- q---------- m-t-y q-m-a-q-m-? ----------------- matay qamta/qamt?
Când aţi început? ‫--י---ח--?‬ ‫--- ה------ ‫-ת- ה-ח-ת-‬ ------------ ‫מתי התחלת?‬ 0
matay-hi-xal-a-h-txalt? m---- h---------------- m-t-y h-t-a-t-/-i-x-l-? ----------------------- matay hitxalta/hitxalt?
Când v-aţi oprit? ‫-תי -פ--ת-‬ ‫--- ה------ ‫-ת- ה-ס-ת-‬ ------------ ‫מתי הפסקת?‬ 0
m--a----f-a-t--hif----? m---- h---------------- m-t-y h-f-a-t-/-i-s-q-? ----------------------- matay hifsaqta/hifsaqt?
De ce v-aţi trezit? ‫--ו- -מ--‬ ‫---- ק---- ‫-ד-ע ק-ת-‬ ----------- ‫מדוע קמת?‬ 0
m-d--- ----a/--m-? m----- q---------- m-d-'- q-m-a-q-m-? ------------------ madu'a qamta/qamt?
De ce aţi devenit profesor? ‫מ-ו---פ---להי-ת -ור-?‬ ‫---- ה--- ל---- מ----- ‫-ד-ע ה-כ- ל-י-ת מ-ר-?- ----------------------- ‫מדוע הפכת להיות מורה?‬ 0
m--u---h-f-kht-/----kh- -ihi-t---reh--o--h? m----- h--------------- l----- m----------- m-d-'- h-f-k-t-/-a-a-h- l-h-o- m-r-h-m-r-h- ------------------------------------------- madu'a hafakhta/hafakht lihiot moreh/morah?
De ce aţi luat un taxi? ‫-דו--ל-ח--מ-נית-‬ ‫---- ל--- מ------ ‫-ד-ע ל-ח- מ-נ-ת-‬ ------------------ ‫מדוע לקחת מונית?‬ 0
m--u-- l--a-t-/--qa-t-m-n-t? m----- l------------- m----- m-d-'- l-q-x-a-l-q-x- m-n-t- ---------------------------- madu'a laqaxta/laqaxt monit?
De unde aţi venit? ‫מ-יכ- הג---‬ ‫----- ה----- ‫-ה-כ- ה-ע-?- ------------- ‫מהיכן הגעת?‬ 0
m-h-yk-a- higa'-a--i--'-? m-------- h-------------- m-h-y-h-n h-g-'-a-h-g-'-? ------------------------- meheykhan higa'ta/higa't?
Unde aţi mers? ‫לה-כן-ה--ת?‬ ‫----- ה----- ‫-ה-כ- ה-כ-?- ------------- ‫להיכן הלכת?‬ 0
leh-y--a--h-l-kh--/-al-kht? l-------- h---------------- l-h-y-h-n h-l-k-t-/-a-a-h-? --------------------------- leheykhan halakhta/halakht?
Unde aţi fost? ‫--כן היי-?‬ ‫---- ה----- ‫-י-ן ה-י-?- ------------ ‫היכן היית?‬ 0
hey-ha----i---ha--? h------ h---------- h-y-h-n h-i-a-h-i-? ------------------- heykhan haita/hait?
Cui i-ai ajutat? ‫-מי ע---?‬ ‫--- ע----- ‫-מ- ע-ר-?- ----------- ‫למי עזרת?‬ 0
l--i -------a-art? l--- a------------ l-m- a-a-t-/-z-r-? ------------------ lemi azarta/azart?
Cui i-ai scris? ‫למי-כת--?‬ ‫--- כ----- ‫-מ- כ-ב-?- ----------- ‫למי כתבת?‬ 0
l-mi--a-a-t-/k--a--? l--- k-------------- l-m- k-t-v-a-k-t-v-? -------------------- lemi katavta/katavt?
Cui i-ai răspuns? ‫-מ-----ת?‬ ‫--- ע----- ‫-מ- ע-י-?- ----------- ‫למי ענית?‬ 0
lemi -n----a-i-? l--- a---------- l-m- a-i-a-a-i-? ---------------- lemi anita/anit?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.