Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   ka შეკითხვა – წარსული 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [ოთხმოცდაექვსი]

86 [otkhmotsdaekvsi]

შეკითხვა – წარსული 2

[shek'itkhva – ts'arsuli 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? რ-მელი--ა--ტუხი ---ეთ-? რ----- ჰ------- გ------ რ-მ-ლ- ჰ-ლ-ტ-ხ- გ-კ-თ-? ----------------------- რომელი ჰალსტუხი გეკეთა? 0
rom--i--a-s--ukh---e-'-t-? r----- h--------- g------- r-m-l- h-l-t-u-h- g-k-e-a- -------------------------- romeli halst'ukhi gek'eta?
Ce maşină ai cumpărat? რო-ე---მა--ან--ი---ე? რ----- მ------ ი----- რ-მ-ლ- მ-ნ-ა-ა ი-ი-ე- --------------------- რომელი მანქანა იყიდე? 0
r-meli --n---- -q-de? r----- m------ i----- r-m-l- m-n-a-a i-i-e- --------------------- romeli mankana iqide?
La ce revistă te-ai abonat? რო--ლ- --ზეთ--გა-ო-წე-ე? რ----- გ----- გ--------- რ-მ-ლ- გ-ზ-თ- გ-მ-ი-ე-ე- ------------------------ რომელი გაზეთი გამოიწერე? 0
ro------az-----a-o----e-e? r----- g----- g----------- r-m-l- g-z-t- g-m-i-s-e-e- -------------------------- romeli gazeti gamoits'ere?
Pe cine aţi văzut? ვ-ნ-დ---ახ-? ვ-- დ------- ვ-ნ დ-ი-ა-ე- ------------ ვინ დაინახე? 0
vin-------he? v-- d-------- v-n d-i-a-h-? ------------- vin dainakhe?
Cu cine v-aţi întâlnit? ვის ---ვ---? ვ-- შ------- ვ-ს შ-ხ-დ-თ- ------------ ვის შეხვდით? 0
vi--s---h-di-? v-- s--------- v-s s-e-h-d-t- -------------- vis shekhvdit?
Pe cine aţi recunoscut? ვი---ც----? ვ-- ი------ ვ-ნ ი-ა-ი-? ----------- ვინ იცანით? 0
vi---tsa-it? v-- i------- v-n i-s-n-t- ------------ vin itsanit?
Când v-aţi trezit? რ-დის-ად-ქი-? რ---- ა------ რ-დ-ს ა-ე-ი-? ------------- როდის ადექით? 0
r--i--ade--t? r---- a------ r-d-s a-e-i-? ------------- rodis adekit?
Când aţi început? რ-დი- დ-იწ-ე-? რ---- დ------- რ-დ-ს დ-ი-ყ-თ- -------------- როდის დაიწყეთ? 0
ro--- da------t? r---- d--------- r-d-s d-i-s-q-t- ---------------- rodis daits'qet?
Când v-aţi oprit? რ--ი--შ--ყ--ტე-? რ---- შ--------- რ-დ-ს შ-წ-ვ-ტ-თ- ---------------- როდის შეწყვიტეთ? 0
rod-s-s-e-s-q-i-'et? r---- s------------- r-d-s s-e-s-q-i-'-t- -------------------- rodis shets'qvit'et?
De ce v-aţi trezit? რატ---გა-ღვ---თ? რ---- გ--------- რ-ტ-მ გ-ი-ვ-ძ-თ- ---------------- რატომ გაიღვიძეთ? 0
r-t--m -ai--v-----? r----- g----------- r-t-o- g-i-h-i-z-t- ------------------- rat'om gaighvidzet?
De ce aţi devenit profesor? რ-ტო--გ--დ-- მ-ს-ავლებელ-? რ---- გ----- მ------------ რ-ტ-მ გ-ხ-ი- მ-ს-ა-ლ-ბ-ლ-? -------------------------- რატომ გახდით მასწავლებელი? 0
rat'-m ---hdit----ts'a--eb-l-? r----- g------ m-------------- r-t-o- g-k-d-t m-s-s-a-l-b-l-? ------------------------------ rat'om gakhdit masts'avlebeli?
De ce aţi luat un taxi? რ-ტ-მ -აჯექ-თ ---სში? რ---- ჩ------ ტ------ რ-ტ-მ ჩ-ჯ-ქ-თ ტ-ქ-შ-? --------------------- რატომ ჩაჯექით ტაქსში? 0
rat'om-c-a--kit ------hi? r----- c------- t-------- r-t-o- c-a-e-i- t-a-s-h-? ------------------------- rat'om chajekit t'aksshi?
De unde aţi venit? სა--ან--ო-ვედი-? ს----- მ-------- ს-ი-ა- მ-ხ-ე-ი-? ---------------- საიდან მოხვედით? 0
s---a----khvedi-? s----- m--------- s-i-a- m-k-v-d-t- ----------------- saidan mokhvedit?
Unde aţi mers? ს-დ --ხვე---? ს-- წ-------- ს-დ წ-ხ-ე-ი-? ------------- სად წახვედით? 0
s---ts-ak---d--? s-- t----------- s-d t-'-k-v-d-t- ---------------- sad ts'akhvedit?
Unde aţi fost? ს-- იყა---? ს-- ი------ ს-დ ი-ა-ი-? ----------- სად იყავით? 0
sad iqa---? s-- i------ s-d i-a-i-? ----------- sad iqavit?
Cui i-ai ajutat? ვ-ს--ი-ხ--რ-? ვ-- მ-------- ვ-ს მ-ე-მ-რ-? ------------- ვის მიეხმარე? 0
vis -ie--m--e? v-- m--------- v-s m-e-h-a-e- -------------- vis miekhmare?
Cui i-ai scris? ვ-ს მი-წ--ე? ვ-- მ------- ვ-ს მ-ს-ე-ე- ------------ ვის მისწერე? 0
v-s -i-t-'ere? v-- m--------- v-s m-s-s-e-e- -------------- vis mists'ere?
Cui i-ai răspuns? ვ---უპ-ს--ე? ვ-- უ------- ვ-ს უ-ა-უ-ე- ------------ ვის უპასუხე? 0
vi----'--u---? v-- u--------- v-s u-'-s-k-e- -------------- vis up'asukhe?

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.