Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   sr Питати – прошлост 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [осамдесет и шест]

86 [osamdeset i šest]

Питати – прошлост 2

Pitati – prošlost 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Ко-- --а--------------/ ------? К___ к______ с_ н____ / н______ К-ј- к-а-а-у с- н-с-о / н-с-л-? ------------------------------- Коју кравату си носио / носила? 0
K-ju ---va-u-si n-s-- - no--la? K___ k______ s_ n____ / n______ K-j- k-a-a-u s- n-s-o / n-s-l-? ------------------------------- Koju kravatu si nosio / nosila?
Ce maşină ai cumpărat? Који --т- си---пио - купи--? К___ а___ с_ к____ / к______ К-ј- а-т- с- к-п-о / к-п-л-? ---------------------------- Који ауто си купио / купила? 0
K-ji au-o----kupio - -u----? K___ a___ s_ k____ / k______ K-j- a-t- s- k-p-o / k-p-l-? ---------------------------- Koji auto si kupio / kupila?
La ce revistă te-ai abonat? Н--ко------и-е -- -ре-пла-ен-- п-етпла--на? Н_ к___ н_____ с_ п_________ / п___________ Н- к-ј- н-в-н- с- п-е-п-а-е- / п-е-п-а-е-а- ------------------------------------------- На које новине си претплаћен / претплаћена? 0
Na k-je -o--ne-s----etp--će--- pret---će--? N_ k___ n_____ s_ p_________ / p___________ N- k-j- n-v-n- s- p-e-p-a-́-n / p-e-p-a-́-n-? --------------------------------------------- Na koje novine si pretplaćen / pretplaćena?
Pe cine aţi văzut? Ко-а-сте--и----? К___ с__ в______ К-г- с-е в-д-л-? ---------------- Кога сте видели? 0
K--a s-e --del-? K___ s__ v______ K-g- s-e v-d-l-? ---------------- Koga ste videli?
Cu cine v-aţi întâlnit? Ко-- сте с----? К___ с__ с_____ К-г- с-е с-е-и- --------------- Кога сте срели? 0
K----ste----li? K___ s__ s_____ K-g- s-e s-e-i- --------------- Koga ste sreli?
Pe cine aţi recunoscut? К--- -----р-----ал-? К___ с__ п__________ К-г- с-е п-е-о-н-л-? -------------------- Кога сте препознали? 0
K--a--t- p-e--z-a-i? K___ s__ p__________ K-g- s-e p-e-o-n-l-? -------------------- Koga ste prepoznali?
Când v-aţi trezit? Кад----- --т--и? К___ с__ у______ К-д- с-е у-т-л-? ---------------- Када сте устали? 0
Ka-a---- u--al-? K___ s__ u______ K-d- s-e u-t-l-? ---------------- Kada ste ustali?
Când aţi început? Ка-а-ст- п--ел-? К___ с__ п______ К-д- с-е п-ч-л-? ---------------- Када сте почели? 0
K-----te-------? K___ s__ p______ K-d- s-e p-č-l-? ---------------- Kada ste počeli?
Când v-aţi oprit? Када сте---ес-а-и? К___ с__ п________ К-д- с-е п-е-т-л-? ------------------ Када сте престали? 0
Kada---- pr-st-li? K___ s__ p________ K-d- s-e p-e-t-l-? ------------------ Kada ste prestali?
De ce v-aţi trezit? З--то --- се -р---д-л-? З____ с__ с_ п_________ З-ш-о с-е с- п-о-у-и-и- ----------------------- Зашто сте се пробудили? 0
Zaš-o--t---- -robudi--? Z____ s__ s_ p_________ Z-š-o s-e s- p-o-u-i-i- ----------------------- Zašto ste se probudili?
De ce aţi devenit profesor? З-шт- сте-пост--и-у--т--? З____ с__ п______ у______ З-ш-о с-е п-с-а-и у-и-е-? ------------------------- Зашто сте постали учитељ? 0
Za-t- --- p--t-li--č-telj? Z____ s__ p______ u_______ Z-š-o s-e p-s-a-i u-i-e-j- -------------------------- Zašto ste postali učitelj?
De ce aţi luat un taxi? За--- ----у-е---т--си? З____ с__ у____ т_____ З-ш-о с-е у-е-и т-к-и- ---------------------- Зашто сте узели такси? 0
Zaš-o s-e uz-l- ta-si? Z____ s__ u____ t_____ Z-š-o s-e u-e-i t-k-i- ---------------------- Zašto ste uzeli taksi?
De unde aţi venit? Од---- -----о-л-? О_____ с__ д_____ О-а-л- с-е д-ш-и- ----------------- Одакле сте дошли? 0
Oda--e ste-do---? O_____ s__ d_____ O-a-l- s-e d-š-i- ----------------- Odakle ste došli?
Unde aţi mers? Гд- сте --ли? Г__ с__ и____ Г-е с-е и-л-? ------------- Где сте ишли? 0
Gd---te -š--? G__ s__ i____ G-e s-e i-l-? ------------- Gde ste išli?
Unde aţi fost? Гд--сте--и-и? Г__ с__ б____ Г-е с-е б-л-? ------------- Где сте били? 0
Gd--st------? G__ s__ b____ G-e s-e b-l-? ------------- Gde ste bili?
Cui i-ai ajutat? Коме--и --м-г-о-/-по-о---? К___ с_ п______ / п_______ К-м- с- п-м-г-о / п-м-г-а- -------------------------- Коме си помогао / помогла? 0
K--e s---om-g-o /-p-m----? K___ s_ p______ / p_______ K-m- s- p-m-g-o / p-m-g-a- -------------------------- Kome si pomogao / pomogla?
Cui i-ai scris? Коме-с- п--ао - п--а-а? К___ с_ п____ / п______ К-м- с- п-с-о / п-с-л-? ----------------------- Коме си писао / писала? 0
Kome-s--pis-o---p--al-? K___ s_ p____ / p______ K-m- s- p-s-o / p-s-l-? ----------------------- Kome si pisao / pisala?
Cui i-ai răspuns? К--е -- --г-в---о-/----ов--ил-? К___ с_ о________ / о__________ К-м- с- о-г-в-р-о / о-г-в-р-л-? ------------------------------- Коме си одговорио / одговорила? 0
K-me-si o-g-v-r-o / ---ov-rila? K___ s_ o________ / o__________ K-m- s- o-g-v-r-o / o-g-v-r-l-? ------------------------------- Kome si odgovorio / odgovorila?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.