Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   sr Питати – прошлост 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [осамдесет и шест]

86 [osamdeset i šest]

Питати – прошлост 2

[Pitati – prošlost 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? К-ј--к---ат- си --сио / -о-ил-? К--- к------ с- н---- / н------ К-ј- к-а-а-у с- н-с-о / н-с-л-? ------------------------------- Коју кравату си носио / носила? 0
K-ju-k--v-tu--i -osio / no-i--? K--- k------ s- n---- / n------ K-j- k-a-a-u s- n-s-o / n-s-l-? ------------------------------- Koju kravatu si nosio / nosila?
Ce maşină ai cumpărat? К-ји ауто-с- -упи- --к-п-ла? К--- а--- с- к---- / к------ К-ј- а-т- с- к-п-о / к-п-л-? ---------------------------- Који ауто си купио / купила? 0
K--- a-to -----p-o - k----a? K--- a--- s- k---- / k------ K-j- a-t- s- k-p-o / k-p-l-? ---------------------------- Koji auto si kupio / kupila?
La ce revistă te-ai abonat? Н----ј- нови-е-с- -р--пла-е- / претпл-ћ-на? Н- к--- н----- с- п--------- / п----------- Н- к-ј- н-в-н- с- п-е-п-а-е- / п-е-п-а-е-а- ------------------------------------------- На које новине си претплаћен / претплаћена? 0
Na----------ne -i --e---a--e- /-pret--ac-en-? N- k--- n----- s- p---------- / p------------ N- k-j- n-v-n- s- p-e-p-a-́-n / p-e-p-a-́-n-? --------------------------------------------- Na koje novine si pretplaćen / pretplaćena?
Pe cine aţi văzut? К--------видел-? К--- с-- в------ К-г- с-е в-д-л-? ---------------- Кога сте видели? 0
K-ga -te-----li? K--- s-- v------ K-g- s-e v-d-l-? ---------------- Koga ste videli?
Cu cine v-aţi întâlnit? К----ст- -р-л-? К--- с-- с----- К-г- с-е с-е-и- --------------- Кога сте срели? 0
K-g---t---re-i? K--- s-- s----- K-g- s-e s-e-i- --------------- Koga ste sreli?
Pe cine aţi recunoscut? Ко-- -т- -----з---и? К--- с-- п---------- К-г- с-е п-е-о-н-л-? -------------------- Кога сте препознали? 0
K--- --e -r-p-z-ali? K--- s-- p---------- K-g- s-e p-e-o-n-l-? -------------------- Koga ste prepoznali?
Când v-aţi trezit? Ка--------с-а--? К--- с-- у------ К-д- с-е у-т-л-? ---------------- Када сте устали? 0
K-d- -te -s----? K--- s-- u------ K-d- s-e u-t-l-? ---------------- Kada ste ustali?
Când aţi început? Када --е----е-и? К--- с-- п------ К-д- с-е п-ч-л-? ---------------- Када сте почели? 0
K-d--s-- --če--? K--- s-- p------ K-d- s-e p-č-l-? ---------------- Kada ste počeli?
Când v-aţi oprit? К-д- -т--пр---али? К--- с-- п-------- К-д- с-е п-е-т-л-? ------------------ Када сте престали? 0
K-d- -te-p--s--l-? K--- s-- p-------- K-d- s-e p-e-t-l-? ------------------ Kada ste prestali?
De ce v-aţi trezit? За-т- сте-се п--б---ли? З---- с-- с- п--------- З-ш-о с-е с- п-о-у-и-и- ----------------------- Зашто сте се пробудили? 0
Z-š-o-ste s- p-o-ud-l-? Z---- s-- s- p--------- Z-š-o s-e s- p-o-u-i-i- ----------------------- Zašto ste se probudili?
De ce aţi devenit profesor? З--т- с-- -остали -ч-т-љ? З---- с-- п------ у------ З-ш-о с-е п-с-а-и у-и-е-? ------------------------- Зашто сте постали учитељ? 0
Z-š----t- pos-a-- učite--? Z---- s-- p------ u------- Z-š-o s-e p-s-a-i u-i-e-j- -------------------------- Zašto ste postali učitelj?
De ce aţi luat un taxi? За-то-ст- ----и та-си? З---- с-- у---- т----- З-ш-о с-е у-е-и т-к-и- ---------------------- Зашто сте узели такси? 0
Zaš-o s-e-u-eli-t--s-? Z---- s-- u---- t----- Z-š-o s-e u-e-i t-k-i- ---------------------- Zašto ste uzeli taksi?
De unde aţi venit? Ода-ле---- д--ли? О----- с-- д----- О-а-л- с-е д-ш-и- ----------------- Одакле сте дошли? 0
Odak-e---- -o---? O----- s-- d----- O-a-l- s-e d-š-i- ----------------- Odakle ste došli?
Unde aţi mers? Где---- ----? Г-- с-- и---- Г-е с-е и-л-? ------------- Где сте ишли? 0
Gde-st- -šl-? G-- s-- i---- G-e s-e i-l-? ------------- Gde ste išli?
Unde aţi fost? Гд- -те -ил-? Г-- с-- б---- Г-е с-е б-л-? ------------- Где сте били? 0
G---s-----li? G-- s-- b---- G-e s-e b-l-? ------------- Gde ste bili?
Cui i-ai ajutat? Ко-е--- помо--о---п--о-л-? К--- с- п------ / п------- К-м- с- п-м-г-о / п-м-г-а- -------------------------- Коме си помогао / помогла? 0
Kom- s- -om-ga--/-p-mog-a? K--- s- p------ / p------- K-m- s- p-m-g-o / p-m-g-a- -------------------------- Kome si pomogao / pomogla?
Cui i-ai scris? Коме-с--писа--------ла? К--- с- п---- / п------ К-м- с- п-с-о / п-с-л-? ----------------------- Коме си писао / писала? 0
Ko-- si--i--- --pisa-a? K--- s- p---- / p------ K-m- s- p-s-o / p-s-l-? ----------------------- Kome si pisao / pisala?
Cui i-ai răspuns? Коме--- од--во-ио-- -д---ор---? К--- с- о-------- / о---------- К-м- с- о-г-в-р-о / о-г-в-р-л-? ------------------------------- Коме си одговорио / одговорила? 0
K-m- ---o-g-vo----/ odg-v---la? K--- s- o-------- / o---------- K-m- s- o-g-v-r-o / o-g-v-r-l-? ------------------------------- Kome si odgovorio / odgovorila?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.