Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   sv Fråga – förfluten tid 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [åttiosex]

Fråga – förfluten tid 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Vilk-n sl----ha----u--- -ig? V----- s---- h--- d- p- d--- V-l-e- s-i-s h-d- d- p- d-g- ---------------------------- Vilken slips hade du på dig? 0
Ce maşină ai cumpărat? V-l-en bi--ha- du kö--? V----- b-- h-- d- k---- V-l-e- b-l h-r d- k-p-? ----------------------- Vilken bil har du köpt? 0
La ce revistă te-ai abonat? V-l-en---dni----a-----pre--mer-rat -å? V----- t------ h-- d- p----------- p-- V-l-e- t-d-i-g h-r d- p-e-u-e-e-a- p-? -------------------------------------- Vilken tidning har du prenumererat på? 0
Pe cine aţi văzut? V-----r--- se--? V-- h-- d- s---- V-m h-r d- s-t-? ---------------- Vem har du sett? 0
Cu cine v-aţi întâlnit? Ve- ha- -----äff-t? V-- h-- d- t------- V-m h-r d- t-ä-f-t- ------------------- Vem har du träffat? 0
Pe cine aţi recunoscut? V-----r----kän- ig--? V-- h-- d- k--- i---- V-m h-r d- k-n- i-e-? --------------------- Vem har du känt igen? 0
Când v-aţi trezit? N----ar--i --t- upp? N-- h-- n- g--- u--- N-r h-r n- g-t- u-p- -------------------- När har ni gått upp? 0
Când aţi început? När-ha--n--b-r-at? N-- h-- n- b------ N-r h-r n- b-r-a-? ------------------ När har ni börjat? 0
Când v-aţi oprit? När-har--i --u-a-? N-- h-- n- s------ N-r h-r n- s-u-a-? ------------------ När har ni slutat? 0
De ce v-aţi trezit? Var-ö--har -i-v-k-a-? V----- h-- n- v------ V-r-ö- h-r n- v-k-a-? --------------------- Varför har ni vaknat? 0
De ce aţi devenit profesor? V-rför -l-v -i --rare? V----- b--- n- l------ V-r-ö- b-e- n- l-r-r-? ---------------------- Varför blev ni lärare? 0
De ce aţi luat un taxi? Va-fö---a--n--ta-i- e----xi? V----- h-- n- t---- e- t---- V-r-ö- h-r n- t-g-t e- t-x-? ---------------------------- Varför har ni tagit en taxi? 0
De unde aţi venit? V-rt k--me--n--if-ån? V--- k----- n- i----- V-r- k-m-e- n- i-r-n- --------------------- Vart kommer ni ifrån? 0
Unde aţi mers? Var--h-r-ni g--t? V--- h-- n- g---- V-r- h-r n- g-t-? ----------------- Vart har ni gått? 0
Unde aţi fost? Var h---ni v--it? V-- h-- n- v----- V-r h-r n- v-r-t- ----------------- Var har ni varit? 0
Cui i-ai ajutat? Ve- har du--jälp-? V-- h-- d- h------ V-m h-r d- h-ä-p-? ------------------ Vem har du hjälpt? 0
Cui i-ai scris? V-- ha- du skr--i--t-ll? V-- h-- d- s------ t---- V-m h-r d- s-r-v-t t-l-? ------------------------ Vem har du skrivit till? 0
Cui i-ai răspuns? Vem-h----u----ra-? V-- h-- d- s------ V-m h-r d- s-a-a-? ------------------ Vem har du svarat? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.