Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   sv Fråga – förfluten tid 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [åttiosex]

Fråga – förfluten tid 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Suedeză Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Vil--- ---p- --d- du-på-dig? V_____ s____ h___ d_ p_ d___ V-l-e- s-i-s h-d- d- p- d-g- ---------------------------- Vilken slips hade du på dig? 0
Ce maşină ai cumpărat? V-lke- -i--har -u--ö--? V_____ b__ h__ d_ k____ V-l-e- b-l h-r d- k-p-? ----------------------- Vilken bil har du köpt? 0
La ce revistă te-ai abonat? Vilk-n -----n- ha- -u---enu---e--t--å? V_____ t______ h__ d_ p___________ p__ V-l-e- t-d-i-g h-r d- p-e-u-e-e-a- p-? -------------------------------------- Vilken tidning har du prenumererat på? 0
Pe cine aţi văzut? Ve--h---du-se--? V__ h__ d_ s____ V-m h-r d- s-t-? ---------------- Vem har du sett? 0
Cu cine v-aţi întâlnit? V-- ha- du tr-ff-t? V__ h__ d_ t_______ V-m h-r d- t-ä-f-t- ------------------- Vem har du träffat? 0
Pe cine aţi recunoscut? V-m -ar -----n- ig--? V__ h__ d_ k___ i____ V-m h-r d- k-n- i-e-? --------------------- Vem har du känt igen? 0
Când v-aţi trezit? N-r --r -- g----u-p? N__ h__ n_ g___ u___ N-r h-r n- g-t- u-p- -------------------- När har ni gått upp? 0
Când aţi început? N---h----i-b-r-a-? N__ h__ n_ b______ N-r h-r n- b-r-a-? ------------------ När har ni börjat? 0
Când v-aţi oprit? När h-r--- --ut-t? N__ h__ n_ s______ N-r h-r n- s-u-a-? ------------------ När har ni slutat? 0
De ce v-aţi trezit? V-rfö- --r-ni vak--t? V_____ h__ n_ v______ V-r-ö- h-r n- v-k-a-? --------------------- Varför har ni vaknat? 0
De ce aţi devenit profesor? V-r--- b-ev ---l-r---? V_____ b___ n_ l______ V-r-ö- b-e- n- l-r-r-? ---------------------- Varför blev ni lärare? 0
De ce aţi luat un taxi? V-rf---ha--n---agit-en --xi? V_____ h__ n_ t____ e_ t____ V-r-ö- h-r n- t-g-t e- t-x-? ---------------------------- Varför har ni tagit en taxi? 0
De unde aţi venit? Va---ko-----ni if---? V___ k_____ n_ i_____ V-r- k-m-e- n- i-r-n- --------------------- Vart kommer ni ifrån? 0
Unde aţi mers? V-rt -ar -i-gått? V___ h__ n_ g____ V-r- h-r n- g-t-? ----------------- Vart har ni gått? 0
Unde aţi fost? V-r-h-r-n---a--t? V__ h__ n_ v_____ V-r h-r n- v-r-t- ----------------- Var har ni varit? 0
Cui i-ai ajutat? Ve--har du -j---t? V__ h__ d_ h______ V-m h-r d- h-ä-p-? ------------------ Vem har du hjälpt? 0
Cui i-ai scris? Ve- h-- d-----ivit t-ll? V__ h__ d_ s______ t____ V-m h-r d- s-r-v-t t-l-? ------------------------ Vem har du skrivit till? 0
Cui i-ai răspuns? Vem-har--u-----at? V__ h__ d_ s______ V-m h-r d- s-a-a-? ------------------ Vem har du svarat? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Suedeză (1-100) MP3 Suedeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.