Dicționar de expresii

ro Trecutul verbelor modale 1   »   he ‫עבר פעלים מודאליים 1‬

87 [optzeci şi şapte]

Trecutul verbelor modale 1

Trecutul verbelor modale 1

‫87 [שמונים ושבע]‬

87 [shmonim w\'sheva]

‫עבר פעלים מודאליים 1‬

[avar pe'alim moda'lim 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
A trebuit să udăm florile. ‫-י-נ- חי--ים --שק---א- הפ-ח--.‬ ‫----- ח----- ל----- א- ה------- ‫-י-נ- ח-י-י- ל-ש-ו- א- ה-ר-י-.- -------------------------------- ‫היינו חייבים להשקות את הפרחים.‬ 0
h---- -a--vim--eh-sh--- et---pr-xim. h---- x------ l-------- e- h-------- h-i-u x-y-v-m l-h-s-q-t e- h-p-a-i-. ------------------------------------ hainu xayavim lehashqot et hapraxim.
A trebuit să strângem în apartament. ‫ה--נ- -י-ב------- ---ה-י---‬ ‫----- ח----- ל--- א- ה------ ‫-י-נ- ח-י-י- ל-ד- א- ה-י-ה-‬ ----------------------------- ‫היינו חייבים לסדר את הדירה.‬ 0
h--n----y---m---sade- e----dir-h. h---- x------ l------ e- h------- h-i-u x-y-v-m l-s-d-r e- h-d-r-h- --------------------------------- hainu xayavim lesader et hadirah.
A trebuit să spălăm vasele. ‫ה-י-- חיי--- -ש-וף -- -כל--.‬ ‫----- ח----- ל---- א- ה------ ‫-י-נ- ח-י-י- ל-ט-ף א- ה-ל-ם-‬ ------------------------------ ‫היינו חייבים לשטוף את הכלים.‬ 0
hainu xa-av-m --s---f et-h------. h---- x------ l------ e- h------- h-i-u x-y-v-m l-s-t-f e- h-k-l-m- --------------------------------- hainu xayavim lishtof et hakelim.
A trebuit să plătiţi factura? ‫הי-תם חי---ם--של--א- החשב---‬ ‫----- ח----- ל--- א- ה------- ‫-י-ת- ח-י-י- ל-ל- א- ה-ש-ו-?- ------------------------------ ‫הייתם חייבים לשלם את החשבון?‬ 0
ha--- x-yav-m lesha----et ha-ash-o-? h---- x------ l------- e- h--------- h-i-u x-y-v-m l-s-a-e- e- h-x-s-b-n- ------------------------------------ hainu xayavim leshalem et haxashbon?
A trebuit să plătiţi intrare? ‫-יית- חי---- ל-לם--ני--?‬ ‫----- ח----- ל--- כ------ ‫-י-ת- ח-י-י- ל-ל- כ-י-ה-‬ -------------------------- ‫הייתם חייבים לשלם כניסה?‬ 0
ha-nu --yavi---e-ha--m---is-h? h---- x------ l------- k------ h-i-u x-y-v-m l-s-a-e- k-i-a-? ------------------------------ hainu xayavim leshalem knisah?
A trebuit să plătiţi o amendă? ‫ה---ם-ח--ב-ם-ל--- קנס-‬ ‫----- ח----- ל--- ק---- ‫-י-ת- ח-י-י- ל-ל- ק-ס-‬ ------------------------ ‫הייתם חייבים לשלם קנס?‬ 0
h--n--x----i------a-em qn--? h---- x------ l------- q---- h-i-u x-y-v-m l-s-a-e- q-a-? ---------------------------- hainu xayavim leshalem qnas?
Cine a trebuit să îşi ia rămas bun? ‫-- -רי- --- להי--ד----ו--‬ ‫-- צ--- ה-- ל----- ל------ ‫-י צ-י- ה-ה ל-י-ר- ל-ל-ם-‬ --------------------------- ‫מי צריך היה להיפרד לשלום?‬ 0
m- -s----h--aya- ---i---e- ----al-m? m- t------ h---- l-------- l-------- m- t-a-i-h h-y-h l-h-p-r-d l-s-a-o-? ------------------------------------ mi tsarikh hayah l'hipared leshalom?
Cine a trebuit să meargă devreme acasă? ‫-י צ-י- ----לעזוב-מוקד---ב--ה-‬ ‫-- צ--- ה-- ל---- מ---- ה------ ‫-י צ-י- ה-ה ל-ז-ב מ-ק-ם ה-י-ה-‬ -------------------------------- ‫מי צריך היה לעזוב מוקדם הביתה?‬ 0
mi-ts-r-kh -ay---la'azov--uq-a- h-ba-t-h? m- t------ h---- l------ m----- h-------- m- t-a-i-h h-y-h l-'-z-v m-q-a- h-b-y-a-? ----------------------------------------- mi tsarikh hayah la'azov muqdam habaytah?
Cine a trebuit să ia trenul? ‫-- -ר-ך ה-ה-ל---- בר----‬ ‫-- צ--- ה-- ל---- ב------ ‫-י צ-י- ה-ה ל-ס-ע ב-כ-ת-‬ -------------------------- ‫מי צריך היה לנסוע ברכבת?‬ 0
mi -s-r--h ---ah-lin-o'a ba-a---et? m- t------ h---- l------ b--------- m- t-a-i-h h-y-h l-n-o-a b-r-k-v-t- ----------------------------------- mi tsarikh hayah linso'a barakevet?
Nu am vrut să stăm mult. ‫-- רצי-- ל-ישא- -ר-- זמ--‬ ‫-- ר---- ל----- ה--- ז---- ‫-א ר-י-ו ל-י-א- ה-ב- ז-ן-‬ --------------------------- ‫לא רצינו להישאר הרבה זמן.‬ 0
lo---t---u le--sh-'--------- ---n. l- r------ l--------- h----- z---- l- r-t-i-u l-h-s-a-e- h-r-e- z-a-. ---------------------------------- lo ratsinu lehisha'er harbeh zman.
Nu am vrut să bem nimic. ‫לא ---נו -שת-ת--ו- -בר.‬ ‫-- ר---- ל---- ש-- ד---- ‫-א ר-י-ו ל-ת-ת ש-ם ד-ר-‬ ------------------------- ‫לא רצינו לשתות שום דבר.‬ 0
lo rats-n--l-s---t s-u--d-var. l- r------ l------ s--- d----- l- r-t-i-u l-s-t-t s-u- d-v-r- ------------------------------ lo ratsinu lishtot shum davar.
Nu am vrut să deranjăm. ‫ל----ינ-----ר-ע-‬ ‫-- ר---- ל------- ‫-א ר-י-ו ל-פ-י-.- ------------------ ‫לא רצינו להפריע.‬ 0
l-----s--u-l-haf-i-a. l- r------ l--------- l- r-t-i-u l-h-f-i-a- --------------------- lo ratsinu lehafri'a.
Tocmai am vrut să dau un telefon. ‫-ני --יתי-ל-ל-ן.‬ ‫--- ר---- ל------ ‫-נ- ר-י-י ל-ל-ן-‬ ------------------ ‫אני רציתי לטלפן.‬ 0
a-- r----ti--e-alf--. a-- r------ l-------- a-i r-t-i-i l-t-l-e-. --------------------- ani ratsiti letalfen.
Am vrut să comand un taxi. ‫-ני---י-י -ה-מ-- --נ---‬ ‫--- ר---- ל----- מ------ ‫-נ- ר-י-י ל-ז-י- מ-נ-ת-‬ ------------------------- ‫אני רציתי להזמין מונית.‬ 0
a-i-r--s--- l-ha-min-m--it. a-- r------ l------- m----- a-i r-t-i-i l-h-z-i- m-n-t- --------------------------- ani ratsiti lehazmin monit.
Am vrut să mă duc acasă. ‫אנ--רצ--י -נ--- --ית-.‬ ‫--- ר---- ל---- ה------ ‫-נ- ר-י-י ל-ס-ע ה-י-ה-‬ ------------------------ ‫אני רציתי לנסוע הביתה.‬ 0
ani r-t-iti l--so'- -ab-y-ah. a-- r------ l------ h-------- a-i r-t-i-i l-n-o-a h-b-y-a-. ----------------------------- ani ratsiti linso'a habaytah.
Am crezut că vroiai să-ţi suni soţia. ‫----ח-בתי--רצ-ת------ר ל-שתך-‬ ‫--- ח---- ש---- ל----- ל------ ‫-נ- ח-ב-י ש-צ-ת ל-ת-ש- ל-ש-ך-‬ ------------------------------- ‫אני חשבתי שרצית להתקשר לאשתך.‬ 0
a-- -a--a-t- s-e-a--i-- l-h---a---- --'----e-h-. a-- x------- s--------- l---------- l----------- a-i x-s-a-t- s-e-a-s-t- l-h-t-a-h-r l-'-s-t-k-a- ------------------------------------------------ ani xashavti sheratsita lehitqasher le'ishtekha.
Am crezut că vroiai să suni la informaţii. ‫אנ--ח--ת---רצית ל--ק-ר--מו----ן-‬ ‫--- ח---- ש---- ל----- ל--------- ‫-נ- ח-ב-י ש-צ-ת ל-ת-ש- ל-ו-י-י-.- ---------------------------------- ‫אני חשבתי שרצית להתקשר למודיעין.‬ 0
an------avti----ra--i-a-le--tqas-er--a-odi'in. a-- x------- s--------- l---------- l--------- a-i x-s-a-t- s-e-a-s-t- l-h-t-a-h-r l-m-d-'-n- ---------------------------------------------- ani xashavti sheratsita lehitqasher lamodi'in.
Am crezut că vroiai să comanzi o pizza. ‫א-י--שבתי--רצית ל--מין --צה-‬ ‫--- ח---- ש---- ל----- פ----- ‫-נ- ח-ב-י ש-צ-ת ל-ז-י- פ-צ-.- ------------------------------ ‫אני חשבתי שרצית להזמין פיצה.‬ 0
ani ----avt----e-a-s--a l---zm-n pi----. a-- x------- s--------- l------- p------ a-i x-s-a-t- s-e-a-s-t- l-h-z-i- p-t-a-. ---------------------------------------- ani xashavti sheratsita lehazmin pitsah.

Litere mari, sentimente mari

Reclamele folosesc o mulțime de imagini. Pozele ne trezesc un interes particular. Ne uităm la ele mai mult și mai intens decât la litere. Ca urmare, ne amintim mai bine reclamele cu imagini. Pozele produc, de asemenea, reacţii emoţionale puternice. Creierul recunoaște imaginile foarte repede. El recunoaşte imediat ce poate fi văzut în imagine. Literele funcționează diferit decât imaginile. Acestea sunt caractere abstracte. Prin urmare, creierul nostru reacţionează mai lent la litere. În primul rând, trebuie să înțeleagă sensul cuvântului. Creierul trebuie să traducă cuvântul în partea procesării limbii, spun unii. Dar emoțiile pot fi produse şi prin litere. Textul trebuie însă să fie foarte mare. De asemenea, studiile arată că literele mari au un efect mare. Literele mari nu sunt doar mai vizibile decât cele mici. Ele produc, de asemenea, o reacție emoțională mai puternică. Acest lucru este valabil atât pentru sentimentele pozitive cât şi pentru cele negative. Dimensiunea lucrurilor a fost întotdeauna un lucru important pentru omenire. Omul trebuie să reacționeze rapid la pericol. Iar când ceva este mare, de obicei, este deja destul de aproape! Deci, e de înțeles că imaginile mari produc reacții puternice. Mai puțin clar este cum reacționăm la litere mari. Literele nu sunt de fapt un semnal pentru creier. În ciuda acestui fapt, creierul manifestă o activitate mai intensă atunci când vede litere mari. Acest rezultat este foarte interesant pentru oamenii de ştiinţă. Aceasta arată cât de importante au devenit literele pentru noi. Creierul nostru a învățat într-un fel cum să reacționeze la scris...