Dicționar de expresii

ro Propoziţii secundare cu că 1   »   bg Подчинени изречения с че 1

91 [nouăzeci şi unu]

Propoziţii secundare cu că 1

Propoziţii secundare cu că 1

91 [деветдесет и едно]

91 [devetdeset i yedno]

Подчинени изречения с че 1

[Podchineni izrecheniya s che 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Vremea va fi probabil mâine mai bună. В-емет--ут-е може-б-----е -о----аво. В------ у--- м--- б- щ- е п--------- В-е-е-о у-р- м-ж- б- щ- е п---у-а-о- ------------------------------------ Времето утре може би ще е по-хубаво. 0
V---eto -t-e---z-e-b--sh--- -e--o-k---a--. V------ u--- m---- b- s---- y- p---------- V-e-e-o u-r- m-z-e b- s-c-e y- p---h-b-v-. ------------------------------------------ Vremeto utre mozhe bi shche ye po-khubavo.
De unde ştiţi asta? О-к--е з----- -о-а? О----- з----- т---- О-к-д- з-а-т- т-в-? ------------------- Откъде знаете това? 0
O--y-- -n--t- t-va? O----- z----- t---- O-k-d- z-a-t- t-v-? ------------------- Otkyde znaete tova?
Sper că va fi mai bine. Н-----м се,--- ще е--о--у-а--. Н------ с-- ч- щ- е п--------- Н-д-в-м с-, ч- щ- е п---у-а-о- ------------------------------ Надявам се, че ще е по-хубаво. 0
Nady--a- s-, -h---hc-- -- po-k-uba--. N------- s-- c-- s---- y- p---------- N-d-a-a- s-, c-e s-c-e y- p---h-b-v-. ------------------------------------- Nadyavam se, che shche ye po-khubavo.
Vine sigur. Той не--е--н-о -е---й--. Т-- н--------- щ- д----- Т-й н-п-е-е-н- щ- д-й-е- ------------------------ Той непременно ще дойде. 0
T-y nep-e-e--o s--he-d-y--. T-- n--------- s---- d----- T-y n-p-e-e-n- s-c-e d-y-e- --------------------------- Toy nepremenno shche doyde.
Este sigur? Си-у-но л- е? С------ л- е- С-г-р-о л- е- ------------- Сигурно ли е? 0
Sigu--o -i-y-? S------ l- y-- S-g-r-o l- y-? -------------- Sigurno li ye?
Ştiu că vine. Зна----е щ- д--де. З---- ч- щ- д----- З-а-, ч- щ- д-й-е- ------------------ Зная, че ще дойде. 0
Zn--a,--h- sh--e d----. Z----- c-- s---- d----- Z-a-a- c-e s-c-e d-y-e- ----------------------- Znaya, che shche doyde.
Sigur sună. То- непре--нно--е -в-нн-. Т-- н--------- щ- з------ Т-й н-п-е-е-н- щ- з-ъ-н-. ------------------------- Той непременно ще звънне. 0
T-y-ne-re-enno sh--e--v-n-e. T-- n--------- s---- z------ T-y n-p-e-e-n- s-c-e z-y-n-. ---------------------------- Toy nepremenno shche zvynne.
Adevărat? Н----------? Н------- л-- Н-и-т-н- л-? ------------ Наистина ли? 0
Na-sti-a --? N------- l-- N-i-t-n- l-? ------------ Naistina li?
Cred că el sună. Мисл-- ч- ще--в--не. М----- ч- щ- з------ М-с-я- ч- щ- з-ъ-н-. -------------------- Мисля, че ще звънне. 0
M-sl--, -h- sh-h- ---n-e. M------ c-- s---- z------ M-s-y-, c-e s-c-e z-y-n-. ------------------------- Mislya, che shche zvynne.
Vinul este cu siguranţă vechi. В-н-то --г-р-о---стар-. В----- с------ е с----- В-н-т- с-г-р-о е с-а-о- ----------------------- Виното сигурно е старо. 0
Vi-ot- s-gu--o--- -t-ro. V----- s------ y- s----- V-n-t- s-g-r-o y- s-a-o- ------------------------ Vinoto sigurno ye staro.
Ştiţi asta exact? З-а--е-л- то-- със-с--у-но--? З----- л- т--- с-- с--------- З-а-т- л- т-в- с-с с-г-р-о-т- ----------------------------- Знаете ли това със сигурност? 0
Z-aet- l--to-a s-s---gu-nos-? Z----- l- t--- s-- s--------- Z-a-t- l- t-v- s-s s-g-r-o-t- ----------------------------- Znaete li tova sys sigurnost?
Bănuiesc că este vechi. П-едпол--а-, ч- --старо. П----------- ч- е с----- П-е-п-л-г-м- ч- е с-а-о- ------------------------ Предполагам, че е старо. 0
Pred---a---- c-e -e-s-aro. P----------- c-- y- s----- P-e-p-l-g-m- c-e y- s-a-o- -------------------------- Predpolagam, che ye staro.
Şeful nostru arată bine. Н-ш--т -еф -зг--жд--до---. Н----- ш-- и------- д----- Н-ш-я- ш-ф и-г-е-д- д-б-е- -------------------------- Нашият шеф изглежда добре. 0
Na-hi--t--he---zg--z----do-r-. N------- s--- i-------- d----- N-s-i-a- s-e- i-g-e-h-a d-b-e- ------------------------------ Nashiyat shef izglezhda dobre.
Credeţi? На-ирате --? Н------- л-- Н-м-р-т- л-? ------------ Намирате ли? 0
N-mira-e --? N------- l-- N-m-r-t- l-? ------------ Namirate li?
Cred că arată chiar foarte bine. На--р--,------гл-ж-- д-ри----го-д-бр-. Н------- ч- и------- д--- м---- д----- Н-м-р-м- ч- и-г-е-д- д-р- м-о-о д-б-е- -------------------------------------- Намирам, че изглежда дори много добре. 0
Na-ira-- --e--zgl---------- -nog----br-. N------- c-- i-------- d--- m---- d----- N-m-r-m- c-e i-g-e-h-a d-r- m-o-o d-b-e- ---------------------------------------- Namiram, che izglezhda dori mnogo dobre.
Şeful are precis o prietenă. Ш-фът -пр--е--но--м- прия-----. Ш---- о--------- и-- п--------- Ш-ф-т о-р-д-л-н- и-а п-и-т-л-а- ------------------------------- Шефът определено има приятелка. 0
Sh--y- ----d-leno i-------at----. S----- o--------- i-- p---------- S-e-y- o-r-d-l-n- i-a p-i-a-e-k-. --------------------------------- Shefyt opredeleno ima priyatelka.
Credeţi cu adevărat? Н--с---а -- --с---е-----? Н------- л- м------ т---- Н-и-т-н- л- м-с-и-е т-к-? ------------------------- Наистина ли мислите така? 0
N-is---a----mi---te t-ka? N------- l- m------ t---- N-i-t-n- l- m-s-i-e t-k-? ------------------------- Naistina li mislite taka?
Este foarte posibil să aibă o prietenă. Тв---- въ----н--е -а --- -р------а. Т----- в------- е д- и-- п--------- Т-ъ-д- в-з-о-н- е д- и-а п-и-т-л-а- ----------------------------------- Твърде възможно е да има приятелка. 0
Tvy----vyz-o-hn- -e da -m- pr-ya-e---. T----- v-------- y- d- i-- p---------- T-y-d- v-z-o-h-o y- d- i-a p-i-a-e-k-. -------------------------------------- Tvyrde vyzmozhno ye da ima priyatelka.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba spaniolă

Limba spaniolă face parte din limbile lumii. Aceasta este limba maternă a mai mult de 380 de milioane de oameni. În plus, există mulți oameni care o vorbesc ca a doua limbă. Asta face ca spaniola să fie una dintre cele mai importante limbi din lume. De asemenea, ea este cea mai răspândită dintre toate limbile romanice. Vorbitorii de limbă spaniolă îşi numesc limba español sau castellano . Termenul c astellano dezvăluie originea limbii spaniole. Aceasta s-a dezvoltat de la limba vorbită în regiunea Castilia. Cei mai mulți spanioli au vorbit castellano încă din secolul al 16-lea. Astăzi, termenii español și castellano sunt folosiţi ca sinonime. Dar ei pot avea, de asemenea, o dimensiune politică. Spaniola a fost răspândită prin cucerire și colonizare. Spaniola este, de asemenea, vorbită în Africa de Vest și în Filipine. Dar cei mai mulți vorbitori de limbă spaniolă trăiesc în continentul american. În America Centrală și de Sud, spaniola este limba dominantă. Cu toate acestea, numărul de persoane vorbitoare de limbă spaniolă este, de asemenea, în creștere în Statele Unite ale Americii. Aproximativ 50 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii vorbesc spaniola. Mai mult decât în Spania! Spaniola de pe continentul american este diferită de spaniola europeană. Diferențele se găsesc cel mai mult în vocabular și gramatică. Pe continentul american, de exemplu, se folosește o formă diferită a timpului trecut. Există, de asemenea, multe diferențe în vocabular. Unele cuvinte sunt folosite doar pe continentul american, altele doar în Spania. Dar spaniola nu este chiar uniformă pe continentul american. Există mai multe diferienţe de spaniolă pe continentul american. După limba engleză, spaniola este limba străină cea mai învățată din întreaga lume. Iar aceasta poate fi învățată destul de repede. Ce mai așteptaţi? - ¡Vamos!