Dicționar de expresii

ro Propoziţii secundare cu că 1   »   ti “ዳዝ” ዘለዎም ንኡስ ሓሳብት 1

91 [nouăzeci şi unu]

Propoziţii secundare cu că 1

Propoziţii secundare cu că 1

91 [ተስዓንሓደን]

91 [tesi‘aniḥadeni]

“ዳዝ” ዘለዎም ንኡስ ሓሳብት 1

[“dazi” zelewomi ni’usi ḥasabiti 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Vremea va fi probabil mâine mai bună. ኩነ-- ----ጽባ- ---ባት ---ይ- --። ኩ--- ኣ-- ጽ-- ም---- ክ---- እ-- ኩ-ታ- ኣ-ር ጽ-ሕ ም-ል-ት ክ-ሓ-ሽ እ-። ---------------------------- ኩነታት ኣየር ጽባሕ ምናልባት ክመሓይሽ እዩ። 0
kun-ta-i -y-r--t----a--i-m---l-b-t- --m-h-ayish- iyu። k------- a---- t-------- m--------- k----------- i--- k-n-t-t- a-e-i t-’-b-h-i m-n-l-b-t- k-m-h-a-i-h- i-u- ----------------------------------------------------- kunetati ayeri ts’ibaḥi minalibati kimeḥayishi iyu።
De unde ştiţi asta? ካበ--ፈ-ጥ-ሞ? ካ-- ፈ----- ካ-ይ ፈ-ጥ-ሞ- ---------- ካበይ ፈሊጥኩሞ? 0
k---yi-felī-’i--mo? k----- f----------- k-b-y- f-l-t-i-u-o- ------------------- kabeyi felīt’ikumo?
Sper că va fi mai bine. ተ--‘-ብ--ክ--የሽ። ተ------ ክ----- ተ-ፋ-ገ-ር ክ-ሓ-ሽ- -------------- ተስፋ‘ገብር ክመሓየሽ። 0
tes-f----b-r- k--e--ay--hi። t------------ k------------ t-s-f-‘-e-i-i k-m-h-a-e-h-። --------------------------- tesifa‘gebiri kimeḥayeshi።
Vine sigur. ብ--ጽ --ጽእ-እ--። ብ--- ክ--- እ- ። ብ-ጉ- ክ-ጽ- እ- ። -------------- ብርጉጽ ክመጽእ እዩ ። 0
b--i-u---i-k---ts’i-i -yu-። b--------- k--------- i-- ። b-r-g-t-’- k-m-t-’-’- i-u ። --------------------------- biriguts’i kimets’i’i iyu ።
Este sigur? ር----ዩ? ር-- ድ-- ር-ጽ ድ-? ------- ርጉጽ ድዩ? 0
r-g--s-i -iyu? r------- d---- r-g-t-’- d-y-? -------------- riguts’i diyu?
Ştiu că vine. ንሱ -ም-መ-እ -ሊ---ሎኹ-። ን- ከ----- ፈ-- ኣ-- ። ን- ከ-ዝ-ጽ- ፈ-ጠ ኣ-ኹ ። ------------------- ንሱ ከምዝመጽእ ፈሊጠ ኣሎኹ ። 0
nisu --mizi-et-’i’i --l-t’---lo----። n--- k------------- f------ a----- ። n-s- k-m-z-m-t-’-’- f-l-t-e a-o-̱- ። ------------------------------------ nisu kemizimets’i’i felīt’e aloẖu ።
Sigur sună. ብርግጽ ክድውል-ኢዩ። ብ--- ክ--- ኢ-- ብ-ግ- ክ-ው- ኢ-። ------------- ብርግጽ ክድውል ኢዩ። 0
b--i--ts’- ---iwil---y-። b--------- k------- ī--- b-r-g-t-’- k-d-w-l- ī-u- ------------------------ birigits’i kidiwili īyu።
Adevărat? ና- --ቂ? ና- ብ--- ና- ብ-ቂ- ------- ናይ ብሓቂ? 0
n-y----h-ak’ī? n--- b-------- n-y- b-h-a-’-? -------------- nayi biḥak’ī?
Cred că el sună. ከምዝ-ውል ---ን-የ። ከ----- ይ------ ከ-ዝ-ው- ይ-ም-‘-። -------------- ከምዝድውል ይኣምን‘የ። 0
k-m-z-d---l--y-’am--i--e። k----------- y----------- k-m-z-d-w-l- y-’-m-n-‘-e- ------------------------- kemizidiwili yi’amini‘ye።
Vinul este cu siguranţă vechi. እቲ ነ-ት ብ-ጉጽ----ደም---። እ- ነ-- ብ--- ያ ቀ-- እ-- እ- ነ-ት ብ-ጉ- ያ ቀ-ም እ-። --------------------- እቲ ነቢት ብርጉጽ ያ ቀደም እዩ። 0
itī--eb--i-b--i------ ya-k--de-i-i--። i-- n----- b--------- y- k------ i--- i-ī n-b-t- b-r-g-t-’- y- k-e-e-i i-u- ------------------------------------- itī nebīti biriguts’i ya k’edemi iyu።
Ştiţi asta exact? ብ---- ---ጡ-ዲኹ-? ብ---- ት--- ዲ--- ብ-ኽ-ል ት-ል- ዲ-ም- --------------- ብትኽክል ትፈልጡ ዲኹም? 0
b-ti--ikili-t-f-li-’u-d---umi? b---------- t-------- d------- b-t-h-i-i-i t-f-l-t-u d-h-u-i- ------------------------------ bitiẖikili tifelit’u dīẖumi?
Bănuiesc că este vechi. ኣረ-ት’- ዝብ---ምት--ሎኒ-። ኣ----- ዝ-- ግ-- ኣ-- ። ኣ-ጊ-’- ዝ-ል ግ-ት ኣ-ኒ ። -------------------- ኣረጊት’ዩ ዝብል ግምት ኣሎኒ ። 0
are--t-----z----- g-m--- -l--- ። a--------- z----- g----- a---- ። a-e-ī-i-y- z-b-l- g-m-t- a-o-ī ። -------------------------------- aregīti’yu zibili gimiti alonī ።
Şeful nostru arată bine. ሓላ----ቡ--እ--ዝመ--። ሓ--- ጽ-- እ- ዝ---- ሓ-ፊ- ጽ-ቕ እ- ዝ-ስ-። ----------------- ሓላፊና ጽቡቕ እዩ ዝመስል። 0
h--laf-n- ----bu-̱-i iy- z------i። h-------- t--------- i-- z-------- h-a-a-ī-a t-’-b-k-’- i-u z-m-s-l-። ---------------------------------- ḥalafīna ts’ibuḵ’i iyu zimesili።
Credeţi? ከ-- ረኺ--ሞ? ከ-- ረ----- ከ-ኡ ረ-ብ-ሞ- ---------- ከምኡ ረኺብክሞ? 0
ke-i-u r---īb-k-m-? k----- r----------- k-m-’- r-h-ī-i-i-o- ------------------- kemi’u reẖībikimo?
Cred că arată chiar foarte bine. ኣዝዩ---ኩ- ኮይኑ -ኺበዮ ። ኣ-- ም--- ኮ-- ረ--- ። ኣ-ዩ ም-ኩ- ኮ-ኑ ረ-በ- ። ------------------- ኣዝዩ ምልኩዕ ኮይኑ ረኺበዮ ። 0
az-yu--i-ik--i-k--i----eẖī---- ። a---- m------- k----- r-------- ። a-i-u m-l-k-‘- k-y-n- r-h-ī-e-o ። --------------------------------- aziyu miliku‘i koyinu reẖībeyo ።
Şeful are precis o prietenă. እቲ-ሓላፊ--ርግ--ዓ-ኪ---ቶ። እ- ሓ-- ብ--- ዓ-- ኣ--- እ- ሓ-ፊ ብ-ግ- ዓ-ኪ ኣ-ቶ- -------------------- እቲ ሓላፊ ብርግጽ ዓርኪ ኣላቶ። 0
i-- -̣alaf- bir-gits’i--ari-ī -l--o። i-- h------ b--------- ‘----- a----- i-ī h-a-a-ī b-r-g-t-’- ‘-r-k- a-a-o- ------------------------------------ itī ḥalafī birigits’i ‘arikī alato።
Credeţi cu adevărat? ና-ብሓቂ-ትኣምኑ-ዲ--? ና---- ት--- ዲ--- ና-ብ-ቂ ት-ም- ዲ-ም- --------------- ናይብሓቂ ትኣምኑ ዲኹም? 0
na-i----a-----i-am-nu----̱umi? n----------- t------- d------- n-y-b-h-a-’- t-’-m-n- d-h-u-i- ------------------------------ nayibiḥak’ī ti’aminu dīẖumi?
Este foarte posibil să aibă o prietenă. ሓ-- -ርኪ ክትህ---ት-እል-ኢ--። ሓ-- ዓ-- ክ---- ት--- ኢ- ። ሓ-ቲ ዓ-ኪ ክ-ህ-ዎ ት-እ- ኢ- ። ----------------------- ሓንቲ ዓርኪ ክትህልዎ ትኽእል ኢያ ። 0
h-ani-ī---r--ī---tih----o-tih-i-il--ī-a-። h------ ‘----- k--------- t-------- ī-- ። h-a-i-ī ‘-r-k- k-t-h-l-w- t-h-i-i-i ī-a ። ----------------------------------------- ḥanitī ‘arikī kitihiliwo tiẖi’ili īya ።

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba spaniolă

Limba spaniolă face parte din limbile lumii. Aceasta este limba maternă a mai mult de 380 de milioane de oameni. În plus, există mulți oameni care o vorbesc ca a doua limbă. Asta face ca spaniola să fie una dintre cele mai importante limbi din lume. De asemenea, ea este cea mai răspândită dintre toate limbile romanice. Vorbitorii de limbă spaniolă îşi numesc limba español sau castellano . Termenul c astellano dezvăluie originea limbii spaniole. Aceasta s-a dezvoltat de la limba vorbită în regiunea Castilia. Cei mai mulți spanioli au vorbit castellano încă din secolul al 16-lea. Astăzi, termenii español și castellano sunt folosiţi ca sinonime. Dar ei pot avea, de asemenea, o dimensiune politică. Spaniola a fost răspândită prin cucerire și colonizare. Spaniola este, de asemenea, vorbită în Africa de Vest și în Filipine. Dar cei mai mulți vorbitori de limbă spaniolă trăiesc în continentul american. În America Centrală și de Sud, spaniola este limba dominantă. Cu toate acestea, numărul de persoane vorbitoare de limbă spaniolă este, de asemenea, în creștere în Statele Unite ale Americii. Aproximativ 50 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii vorbesc spaniola. Mai mult decât în Spania! Spaniola de pe continentul american este diferită de spaniola europeană. Diferențele se găsesc cel mai mult în vocabular și gramatică. Pe continentul american, de exemplu, se folosește o formă diferită a timpului trecut. Există, de asemenea, multe diferențe în vocabular. Unele cuvinte sunt folosite doar pe continentul american, altele doar în Spania. Dar spaniola nu este chiar uniformă pe continentul american. Există mai multe diferienţe de spaniolă pe continentul american. După limba engleză, spaniola este limba străină cea mai învățată din întreaga lume. Iar aceasta poate fi învățată destul de repede. Ce mai așteptaţi? - ¡Vamos!